UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA SI FARMACIE "NICOLAE TESTIMITEANU" din R.MOLDOVA

 
 

   Muzeul de anatomie din cadrul USMF „Nicolae Testemiţanu” reprezintă mai mult decât o simplă prezentare a unor exponate, el constituie o colecţie unică, populară la nivel internaţional, datorită numărului şi calităţii articolelor pe care le cuprinde.

 

   La perfectarea iconografică/ilustrativă a majorităţii tezelor ştiinţifice şi a publicaţiilor realizate de catedră a contribuit nemijlocit laborantul superior E.M. Koblik-Zelţer (1968-1989). Imaginile impecabile ale pieselor anatomice macro-, macromicro- şi microscopice realizate de el înfrumuseţează, în sensul direct al cuvântului, lucrările ştiinţifice elaborate de cadrul profesoral-didactic al catedrei şi redau veridicitatea rezultatelor ştiinţifice obţinute. Investigaţiile ştiinţifice realizate de profesorul universitar B.Z. Perlin, privind aparatul nervos al formaţiunilor conjunctivale în condiţii de normă, patologie şi experiment, sunt pe larg cunoscute în ţară şi peste hotare, multe dintre ele fiind raportate la congrese naţionale şi internaţionale.

 

   În acea perioadă pregătirea profesională a tinerilor lectori avea loc atât prin subordinatură, cât şi prin reciclări în cadrul Institutelor de Medicină din Moscova, Sankt Petersburg, Kiev etc. În 1965 catedra trece în actualul bloc morfologic, adaptat pe parcurs la cerinţele procesului de studii de B.Z. Perlin şi I. Popazov. După ce a fost transferată în edificiu nou, au fost create condiţii optime pentru studiul teoretic şi practic al anatomiei, pentru amenajarea muzeului anatomic – faţa oricărei catedre de Anatomie şi instituţii de învăţământ medical superior. Noile condiţii au făcut posibilă extinderea considerabilă a muzeului anatomic şi completarea fondului, la amenajarea căruia au contribuit toţi colaboratorii catedrei, îndeosebi B.Z. Perlin, G.V. Vincenko, laboranţii superiori I. Popazov, E.M. Koblik-Zelţer, N. Leşcenko şi J. Pavlenko. Mobilierul sălilor de muzeu a fost confecţionat conform schiţelor elaborate de profesorul B.Z. Perlin. La iniţiativa şefului de catedră, se desfăşoară o muncă migăloasă de organizare şi îmbogăţire a muzeului cu noi exponate, fondul căruia este permanent reînnoit şi completat cu noi piese. Colectivul catedrei a depus efort maximal, voinţă şi iscusinţă pentru confecţionarea pieselor de muzeu. Datorită muncii depuse, în perioada anilor 1965-1971, muzeul a fost reorganizat, completându-se cu un număr enorm de articole noi, unice.

 

   Actualmente, muzeul Catedrei de anatomie dispune de una dintre cele mai valoroase şi impunătoare colecţii de articole anatomice, fiind printre puţinele de acest gen în Europa şi apreciate de numeroşi experți internaționali. Muzeul se bucură de o mare popularitate, îndeplinind un rol deosebit de important în propagarea cunoştinţelor despre om, despre particularităţile morfofuncţionale în diferite etape ale ontogenezei pre- şi postnatale, influenţa diferitor factori nocivi şi a modului de trai asupra activităţii organelor şi a sistemelor de organe. Instituția este des vizitată de elevii şi profesorii liceelor din oraşele şi satele republicii, de către studenţii colegiilor şi universităţilor din ţară, şi de numeroase delegaţii de peste hotare etc.

 

  În urma investigaţiilor ştiinţifice realizate, au fost confecţionate articole anatomice de către colaboratorii catedrei: prof. universitari B. Perlin, V. Andrieş, N. Cherdivarenco, M. Ştefaneţ, I. Catereniuc, conferenţiarii G. Vincenco, E. Gherghelegiu-Poburnaia, T. Lupaşcu, E. Lopotenco, asistenta D. Stratilă etc. Lucrările lor au fost expuse în 5 săli ale muzeului, iar imaginile acestor lucrări științifice au ilustrat multe ediţii de specialitate, tipărite în ţară şi peste hotare. Astfel, menţionăm renumitele atlase de Anatomia omului (Синельников Р.Д., Синельников Я.Р. Атлас анатомии человека. Т.IV. Москва: Медицина, 1989) şi cel al sistemului nervos vegetativ, sub redacţia P.I Lobko ((Лобко П.И., Мельман Е.П., Денисов С.Д., Пивченко П.Г. Вегетативная нервная система. Атлас. Минск, 1988), monografiile, manualele şi alte lucrări metodico-didactice etc. Un grup de colaboratori (A.V. Popa, A. Nastas, V.I. Covaliu, T.I. Lupaşcu, M. Casian), condus de conferenţiarul V.T. Jiţă, traduce din limba rusă şi publică în română manualul de Anatomie normală a omului, autori N.K. Lâsenkov, V.I. Buşkovivi, M.G. Prives (1968).

 

   Cercetările ştiinţifice derulate la catedră în această perioadăs-au soldat cu 5 teze de doctor habilitat – B.Z. Perlin (1967), V.T. Jiţa (1971); N.V. Cherdivarenko (1977), V.N. Andrieş (1988), M.I. Ştefaneţ (1998) – şi peste 30 de teze de doctor în medicină, susţinute de N.M. Fruntaşu (1964), I.V. Kuzneţova (1965), A. Nastas (1969), M. Chiorescu (1970), V.N. Andrieş (1970), V. Covaliu (1971), T.I. Lupaşcu (1972), M.I. Ştefaneţ (1972), Gh. Nicolau (1973), V. Voloh (1973), D.G. Batâr (1980), E.S. Beşliu (1988), E.V. Poburnaia (1993).