UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA SI FARMACIE "NICOLAE TESTIMITEANU" din R.MOLDOVA

 
 

Muzeul de anatomie din cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” reprezintă mai mult decât o simplă prezentare a unor exponate, el constituie o colecţie unică, populară la nivel internaţional, grație numărului şi calităţii articolelor pe care le cuprinde.

 

La perfectarea iconografică/ilustrativă a majorităţii tezelor ştiinţifice şi a publicaţiilor realizate de catedră a contribuit nemijlocit laborantul superior E. M. Koblik-Zelţer (1968-1989). Imaginile impecabile ale pieselor anatomice macro, macro-micro şi microscopice realizate de el înfrumuseţează, în sensul direct al cuvântului, lucrările ştiinţifice elaborate de cadrele profesoral-didactice de la Catedra de anatomie şi redau veridicitatea rezultatelor ştiinţifice obţinute. Investigaţiile ştiinţifice realizate de profesorul universitar B. Z. Perlin, privind aparatul nervos al formaţiunilor conjunctivale în condiţii de normă, patologie şi experiment, sunt pe larg cunoscute în ţară şi peste hotare, multe dintre ele fiind raportate la congrese naţionale şi internaţionale.

 

În acea perioadă, pregătirea profesională a tinerilor lectori avea loc atât prin subordinatură, cât şi prin reciclări în cadrul institutelor de medicină din Moscova, Sankt Petersburg, Kiev ş.a. În anul 1965 Catedra de anatomie trece în actualul Bloc morfologic, adaptat pe parcurs la cerinţele procesului de studii de B. Perlin şi I. Popazov. După ce a fost transferată în edificiul nou, au fost create condiţii optime pentru studiul teoretic şi practic al anatomiei, pentru amenajarea unui muzeu de anatomie – faţa oricărei catedre de anatomie şi instituţii de învăţământ medical superior. Noile condiţii au făcut posibilă extinderea considerabilă a Muzeului de anatomie şi completarea fondului, la amenajarea căruia au contribuit toţi membrii catedrei, îndeosebi: B. Perlin, G. Vincenko, laboranţii superiori I. Popazov, E. Koblik-Zelţer, N. Leşcenko şi J. Pavlenko. Mobilierul sălilor de muzeu a fost confecţionat conform schiţelor elaborate de profesorul B. Perlin. La iniţiativa şefului de catedră, în acea perioadă s-a desfăşurat o muncă migăloasă de organizare şi îmbogăţire a muzeului cu noi exponate, fondul căruia este permanent reînnoit şi completat cu noi piese. Echipa catedrei a depus eforturi, voinţă şi iscusinţă pentru confecţionarea pieselor de muzeu. Grație muncii depuse, în perioada anilor 1965-1971, muzeul a fost reorganizat, completându-se cu un număr enorm de articole noi, unice.

 

Actualmente, Muzeul de anatomie dispune de una dintre cele mai valoroase şi impunătoare colecţii de articole anatomice, fiind printre puţinele de acest gen din Europa, care se bucură de aprecierea a numeroşi experți internaționali. Muzeul îndeplinește un rol important în propagarea cunoştinţelor despre om, despre particularităţile morfofuncţionale în diferite etape ale ontogenezei pre şi postnatale, influenţa diferitor factori nocivi şi a modului de trai asupra activităţii organelor şi a sistemelor de organe. Muzeul este vizitat deseori de elevii şi profesorii liceelor din oraşele şi satele țării, de către studenţii colegiilor şi universităţilor din ţară şi de numeroase delegaţii de peste hotare.

 

În urma investigaţiilor ştiinţifice realizate la Catdera de anatomie au fost confecţionate articole anatomice de către: profesorii universitari B. Perlin, V. Andrieş, N. Cherdivarenco, M. Ştefaneţ, I. Catereniuc, conferenţiarii G. Vincenco, E. Gherghelegiu-Poburnaia, T. Lupaşcu, E. Lopotenco, asistenta D. Stratilă ş.a. Lucrările lor au fost expuse în 5 săli ale muzeului, iar fotografiile acestor lucrări științifice au ilustrat multe ediţii de specialitate, tipărite în ţară şi peste hotare. Astfel, menţionăm renumitele atlase de anatomie a omului (Синельников Р.Д., Синельников Я.Р. Атлас анатомии человека. Т.IV. Москва: Медицина, 1989) şi cel al sistemului nervos vegetativ, sub redacţia P.I Lobko ((Лобко П.И., Мельман Е.П., Денисов С.Д., Пивченко П.Г. Вегетативная нервная система. Атлас. Минск, 1988), monografiile, manualele şi alte lucrări metodico-didactice. O echipă (A. Popa, A. Nastas, V. Covaliu, T. Lupaşcu, M. Casian), condusă de conferenţiarul V. Jiţă, a tradus din limba rusă şi a publicat în limba română Manualul de anatomie normală a omului, autori: N. Lâsenkov, V. Buşkovivi, M. Prives (1968).

 

Cercetările ştiinţifice desfășurate la catedră în această perioadă s-au soldat cu 5 teze de doctor habilitat în științe medicale – B. Perlin (1967), V.Jiţa (1971); N. Cherdivarenko (1977), V. Andrieş (1988), M. Ştefaneţ (1998) – şi peste 30 de teze de doctor, susţinute de N. Fruntaşu (1964), I. Kuzneţova (1965), A. Nastas (1969), M. Chiorescu (1970), V. Andrieş (1970), V. Covaliu (1971), T. Lupaşcu (1972), M. Ştefaneţ (1972), Gh. Nicolau (1973), V. Voloh (1973), D. Batâr (1980), E. Beşliu (1988), E. Poburnaia (1993).