UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA SI FARMACIE "NICOLAE TESTIMITEANU" din R.MOLDOVA

 
 

Medicii sunt cei mai predispuși să facă burnout profesional

luni, 14 mai 2018

32710774_1793211337410102_1164450841801785344_nOricine poate să facă sindromul burnout, dar medicii sunt cei mai predispuși, mai ales cei care au șanse restrânse de reușită în tratamentul bolnavilor. Aceștia, lovindu-se tot timpul de un insucces că nu pot salva toți pacienții, trebuie instruiți cum să prevină aceste situații, cum să-și cultive rezistența emoțională la locul de muncă. Declarația aparține doctorului Albert Veress, președintele fondator al Asociației Balint din România, și a fost făcută în cadrul conferinței Profilaxia sindromului burnout în sistemul medical prin dezvoltarea rezilienței emoționale.

Evenimentul a avut loc la Chișinău, în perioada 11-13 mai 2018, și a fost organizat de Centrul de Consiliere Psihologică și Ghidare în Carieră împreună cu Catedra de management și psihologie ale Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, în parteneriat cu Asociația Balint din Moldova și România.

Mariana Cernițanu, conferențiar universitar, șeful Centrului de Consiliere Psihologică și Ghidare în Carieră al USMF „Nicolae Testemițanu”, a spus că întrunirea dată reprezintă un bun prilej de extindere a orizonturilor cunoașterii asupra manifestării sindromului burnout la cadrele din sfera medicală. Actualitatea problemei abordate reiese din creșterea numărului de cazuri de malpraxis și iatrogenii în relația lucrătorului medical cu pacientul. Numit și ardere profesională, sindromul burnout afectează tot mai multe categorii de profesioniști, în special pe cei care interacționează nemijlocit cu oamenii (medicină, psihologie, pedagogie ș.a.). Deseori, cei care suferă de burnout nici nu se adresează la specialiști, crezând că sunt doar obosiți mai mult ca de obicei și că asta va trece curând și de la sine, a declarat Mariana Cernițanu.

conf bmd

Profesorul Almoș Bela Trif, Universitatea Nova Southeastern în Fort Lauderdale, Miami, Florida, SUA, susține că fenomenul de secătuire este cunoscut în literatura anglo-saxonă sub numele de burnout syndrome.  „Deși sindromul burnout este descris în diverse publicații și a devenit un cuvânt uzual, voi tenta o descriere derivată din observații personale făcute timp de 40 de ani asupra unor medici și surori medicale de specializări și calificări diferite. Abordarea mea e simplă: cheia psihologică a manifestărilor clinice de secătuire este dată aproape întotdeauna de răspunsul obținut la întrebarea „La ce bun să mai lucrez – Cui folosește?” Se poate prezuma că dacă profesionistul medical nu mai găsește răspunsul la această întrebare, presupunând că l-a avut vreodată, apare pericolul instalării sindromului de secătuire”, a conchis expertul american.

grup demonstrativ duminicaConferențiarul universitar Ovidiu Popa-Velea, șef catedră Psihologie medicală, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti,  a declarat că sindromul burnout a constituit în ultimii ani un simptom tot mai frecvent raportat în mediul academic medical, în contextul duratei lungi de formare, creşterii cerinţelor educaţionale, diversificării programelor de studii, sporirii numărului de evaluări şi, nu în ultimul rând, al lipsei clarităţii cu privire la parcursul profesional, după absolvirea facultăţii. În acelaşi timp, în literatura de specialitate se consideră că o serie de factori individuali pot contribui la apariţia şi agravarea acestui sindrom, între aceştia situându-se incapacitatea de expresie emoţională şi vulnerabilitatea crescută la stres.

La eveniment au participat cca 160 de specialiști din diverse instituții medicale, cadre științifico-didactice și alți invitați. Pe lângă rapoartele științifice prezentate, specialiștii au participat la diverse ateliere de lucru, desfăşurate la Catedra de management și psihologie a USMF „Nicolae Testemițanu”.

 


Comentarii