UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA SI FARMACIE "NICOLAE TESTIMITEANU" din R.MOLDOVA

 
 

Pe Aleea savanților și medicilor iluștri au fost dezvelite noi busturi

marţi, 20 noiembrie 2018

DSC_2334Şase busturi noi au fost dezvelite pe Aleea savanților și medicilor iluștri din Chişinău, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc în data de 20 noiembrie 2018. Aceste personalităţi notorii în domeniul medicinei și farmaciei sunt profesorii: Alexandra Vizitiu, Constantin Matcovschi, Vasilii Cecurin, Ion Marin, Vasilii Cuprianov şi Alexei Molohov.

Academicianul Ion Ababii, rector al Universităţii de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, a declarat că „fiecare dintre aceste personalităţi are o poveste distinsă şi extraordinară, legată de destinul Universităţii şi care rămâne ţesută în memoria întregii comunităţi medicale. Aceste nume de vază fac parte din pleiada onorabilă de înaintaşi – reprezentanţi ai şcolilor medicale din fosta Uniune Sovietică, iar trei dintre ei sunt conaţionalii noştri, care, în momente complicate şi grele prin care a trecut poporul, dar şi universitatea noastră, au avut o poziţie fermă, de neclintit, servind drept model de urmat pentru generaţiile ulterioare de medici. Aceste personalităţi merită să le înveşnicim numele pe Alee şi, astfel, se înscriu în paginile de aur ale istoriei medicinei moldave şi în tezaurul culturii spirituale a ţării”.

DSC_2378În opinia academicianului Gheorghe Ghidirim, profesor la Catedra de chirurgie nr. 1 Nicolae Anestiadi a USMF „Nicolae Testemițanu”, „astăzi, asistăm la un eveniment de anvergură, unde se întâlnesc două generaţii care ne-au născut – corpul profesoral al Institutului de Medicină nr. 1 din Sankt Petersburg şi, paralel, reprezentanţii medicinei autohtone, născuţi şi educaţi profesional de mohicani ai medicinei ruse, care au găsit aici un teren prodigios şi au început a creşte cadrele noastre naţionale la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău. Marele Nicolae Testemiţanu a ştiut să-și selecteze echipa şi, astăzi, este o mândrie pentru noi că putem dezvolta ideile înaintașilor și tradițiile Almei Mater”.

DSC_2375Sculptorul Veaceslav Jigliţchi, conducătorul grupului de autori, care a lucrat la edificarea busturilor, şi-a exprimat încântarea pentru faptul că „a contribuit la procesul măreţ de zidire a memoriei personalităților notorii din sistemul sănătății, care și-au consacrat viața misiunii nobile de a trata bolnavii și de ajuta oamenii suferinzi. Fiecare membru al grupului nostru de artişti plastici a depus maximum efort pentru a crea, dăruind, prin propriul talent şi dibăcie, pentru ca aceste busturi să dăinuie în veci”. Din grupul de autori, care au lucrat la realizarea busturilor mai fac parte sculptorii Tatiana Bazarova și Dmitrii Harasanov. Busturile au fost create timp de jumătate de an, fiind sculptate în bronz și sunt instalate pe socluri de granit. 

Cuvinte de omagiu au mai rostit: Mihail Ștefaneț, profesor universitar la Catedra de anatomie a omului; Mircea Revenco, profesor universitar la Catedra de psihiatrie, narcologie și psihologie  medicală; Nicolae Caproș, șef al Catedrei de ortopedie și traumatologie; Veaceslav Gonciar, șef al Catedrei de farmacologie și farmacie clinică; Alexandru Cotici, conferențiar universitar la Catedra de microbiologie, virusologie și imunologie, Vladimir Popa, profesor la Catedra de otorinolaringologie. La eveniment au participat reprezentanții administrației USMF „Nicolae Testemițanu”, academicieni, cadre științifico-didactice, medici, studenți, rezidenți, unii discipoli și rude ale acestora.

Menționăm că, Aleea savanților și medicilor iluștri a fost inaugurată în octombrie 2015 cu 36 de busturi ale celor mai marcante personalități ale medicinei și farmaciei autohtone, care au contribuit la dezvoltarea învățământului superior medical și a sistemului național de sănătate. Printre numele de vază care au stat la baza formării tradițiilor USMF „Nicolae Testemițanu” și ale căror busturi se înalță pe Alee se numără: rectorii Ipatie Sorocean, Nicolae Testemițanu, Leonid Cobâleanschi, Nicolai Starostenko; profesorii Nicolae Anestiade, Natalia Gheorghiu, Vasile Procopișin, Constantin Țîbîrnă și mulți alții.  

 

 

Cecurin

Vasilii Cecurin (1891-1963) a fondat, în anul 1945, Catedra de otorinolaringologie la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău. Pe parcursul a cinci ani, a pregătit 20 de specialiști în domeniul otorinolaringologiei pentru sistemul autohton de sănătate. A deschis Secția de otorinolaringologie în cadrul Spitalului Clinic Republican. În perioada 1939-1956, profesorul Cecurin a pus bazele catedrelor de ORL în Chișinău (RSSM), Tașkent (Uzbekistan), Reazan (Federația Rusă), iar timp de peste 30 de ani a fost șef de catedră ORL în aceste trei republici. În RSSM a organizat expediţii în raioanele țării pentru profilaxia bolilor ORL. A creat Societatea Medicilor Otorinolaringologi în RSSM. Sistematic, a susţinut seminare pentru specialiştii în domeniu, la care aborda probleme de tratament și cazuri clinice interesante. În anul 1947, profesorul Cecurin a editat manualul ”Восстaновление равновесия после выпадения вестибулярного аппарата” într-un tiraj de 2000 de exemplare – una dintre primele cărți editate sub egida Institutului de Stat de Medicină din Chișinău. Peste 6 luni, lucrarea a fost înaintată pentru Premiul Stalin, cea mai mare distincție din acele timpuri. Spectrul cercetărilor științifice a profesorului Cecurin era divers și multilateral. Articolele publicate în revistele științifice, cât și rapoartele prezentate în cadrul congreselor și conferințelor abordau cele mai actuale probleme în domeniul otorinolaringologiei.

MarinIon Marin (1931-2015) – profesor universitar, doctor habilitat în științe medicale, renumit medic ortoped-traumatolog, talentat savant, ilustru pedagog – prin activitatea sa fructuoasă multilaterală timp de peste 55 de ani, dintre care 51 de ani – în cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. A fost un promotor al medicinei autohtone, fiind considerat patriarh al ortopediei şi traumatologiei în Republica Moldova. A exercitat funcția de decan al Facultății de Medicină Generală (1986-1991), iar între anii 1991-1998 – șef al Catedrei de traumatologie, ortopedie și chirurgie de campanie. A fost  membru al Consiliului științific și al Senatului Universității, Consiliului Facultății de Medicină Generală și al Consiliului metodic central, precum și în comisiile de concurs din cadrul instituției. Pe parcursul a patru ani, a fost specialist principal în domeniul traumatologiei și ortopediei al Ministerului Sănătății al RM, membru al conducerii Societății Științifice Republicane de Traumatologie și Ortopedie. Este autor a peste 350 de publicații științifice, a 35 de articole și a 8 broșuri, a 50 de comunicări în cadrul Societății Științifice Republicane de Traumatologie și Ortopedie, a șase brevete de invenție, a 92 de certificate de inovaţii în domeniul ortopediei şi traumatologiei, precum şi autor şi coautor a trei manuale. A participat la traducerea şi editarea  manualelor,,Ortopedie și Traumatologie” de N. Novacenko (1970), ,,Traumatologie și Ortopedie”, ,,Chirurgie de campanie”. Este incontestabilă contribuția profesorului universitar Ion Marin la modernizarea învățământului superior medical și alinierea acestuia la standardele internaționale. Pentru merite deosebite i-au fost conferite titlurile onorifice de ,,Eminent al ocrotirii sănătății din URSS” și „Om Emerit”, a fost decorat cu Ordinul „Gloria Muncii”, medalia „Veteran al Muncii”, insigna ,,Inventator Emerit”, medaliile comemorative „Nicolae Testemiţanu” şi „Toma Ionescu” (România).

MatcovschiConstantin Matcovschi (1930-2015) – a pus bazele ştiinţei moldave în domeniul farmaceuticii, elaborând ghiduri de descriere a medicamentelor. Timp de câteva decenii, profesorul Constantin Matcovschi a parcurs toate etapele unei cariere medicale de succes. În perioada anilor 1959-1993, a exercitat funcţiile de asistent, conferenţiar și profesor universitar, şef al Catedrei de farmacologie și farmacologie clinică a Institutului de Stat de Medicină din Chișinău. A fost primul decan al Facultăţii de Farmacie, fondată în anul 1964, iar în perioada anilor 1966-1968 a activat în calitate de prorector pentru activitate didactică. A avut un rol semnificativ în procesul de trecere a predării cursurilor în limba română, participând activ la traducerea din limba rusă a manualelor de farmacologie.

Profesorul Constantin Matcovschi este autorul a cca 120 de lucrări ştiinţifice, inclusiv cărţi, monografii, îndrumare, brevete de invenţie, ghiduri pentru medici, farmacişti, studenţi şi consumatori de medicamente, iar pentru acest fapt a fost apreciat cu distincţii prestigioase. Astfel, Academia Europeană de Ştiinţă despre Natură din Hannover (Germania) i-a oferit medalia „Wilhelm Conrad Röntgen” (2004) şi medalia „Robert Koch”, înmânată cu ocazia centenarului de la decernarea premiului Nobel (2005), Ordinul „Nicolae Pirogov” (2005), Academia Internaţională de Ştiinţe despre Natură şi Societate din Federaţia Rusă – medalia comemorativă „Petru I”, medalia de argint „Ivan Pavlov” (1996). Onoruri speciale i s-au oferit, în 2001, prin Ordinul suveran „Sf. Ioan de la Ierusalim”, Cavalerii de Malta (gradul de Comandor), din partea Academiei de Ştiinţe din Hannover, culminând cu titlurile onorifice „Om Emerit”, în anul 2000 şi distincţia de stat „Gloria Muncii” (2010). 

 

MolohovAlexei Molohov (1897-1966), profesor universitar, doctor habilitat în științe medicale, fondator al Catedrei de psihiatrie a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău (1945), pe care a condus-o până în 1966, formând o echipă competentă de specialiști. A deținut funcția de prorector pentru activitate științifică (1961-1962), preşedinte al Societăţii Republicane a Neuropatologilor şi Psihiatrilor și  specialist principal în psihiatrie al Ministerului Sănătăţii din RSSM.  Interesele sale ştiinţifice au fost concentrate, în special, pe cercetarea formelor clinice în schizofrenie. Drept indicator al autorităţii sale ştiinţifice a fost includerea tânărului cercetător în grupul de autori a primei ediţii a Marei Enciclopedii Medicale. În prezent, o monografie în acest domeniu, scrisă de profesorul Alexei Molohov, servește drept bază pentru specialişti. Sub conducerea profesorului Molohov, unul dintre cele mai mari spitale de psihiatrie din spaţiul URSS – cel din orăşelul Costiujeni – a devenit o instituţie ştiinţifico-practică de importanţă majoră pentru sistemul de sănătate.

 

CuprianovVasilii Cuprianov (1912-2006) – şef al Catedrei de anatomie a omului a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău (1956-1959), academician al Academiei de Ştiințe Medicale din URSS, laureat al premiului de Stat al URSS, președinte al Societății Anatomiștilor, Histologilor și Embriologilor din spațiul ex-sovietic, redactor-șef al revistei „Архив Анатомии, Гистологии и Эмбриологии”, specialist cu renume în domeniul microcirculaţiei. A reprezentat școala de anatomie a lui V. N. Tonkov din Leningrad (Sankt Petersburg) și discipol al lui B. I. Dolgo-Saburov. Academicianul Cuprianov a contribuit esențial la activizarea cercetărilor științifice și modernizarea procesului de studiu la disciplina anatomia omului. Profesorul Cuprianov a promovat direcții științifice noi atât în domeniul inervației vaselor sangvine și a structurilor de țesut conjunctiv, cât și în problema circulației transcapilare și juxtacapilare la nivelul sistemului microcirculator. În anul 1977, pentru ciclul de lucrări privind problema sistemului microcirculator, academicianului Vasilii Cuprianov i-a fost acordat Premiul de Stat.  La aniversarea a 90 de ani de la naştere, pentru merite deosebite, i-a fost conferit titlul onorific de Doctor Honoris Cauza al USMF „Nicolae Testemiţanu”.

 

VizitiuAlexandra Vizitiu (1928-1990) – emerit pedagog, practician şi savant, una dintre cele mai valoroase şi renumite personalităţi din istoria medicinei autohtone. În perioada anilor 1963-1969, deţine funcţia de şef al Catedrei de microbiologie şi, simultan, funcţia de prorector la Institutul de Stat de Medicină din Chişinău. În anul 1962, susţine teza de doctor în ştiinţe medicale pe tema: „Metodica indicaţiei aerozolului viral”. A prezentat comunicări şi rapoarte la diferite reuniuni profesionale naţionale şi internaţionale. De asemenea, a publicat 28 de lucrări ştiinţifice, printre care și „Diagnosticul de laborator a hepatitelor epidemice”; „Studiul antibioticorezistenţei a stafilococilor”; „Metodica indicaţiei aerozolului viral” și altele. Pe parcursul întregii sale activităţi, profesorul Alexandra Vizitiu a fost un model de perseverenţă în munca de cercetare, de perfecţionare continuă a nivelului profesional şi de descoperire a noi orizonturi în domeniu.

 


Comentarii