Știința 2.0 – numită și știința deschisă – presupune evoluția permanentă a modului de efectuare a cercetării și de organizare a științei. Aceste transformări ale dinamicii științei și cercetării sunt generate de înmulțirea exponențială a informațiilor și de disponibilitatea tehnologiilor digitale, fiind impulsionate de globalizarea comunității oamenilor de știință, precum și de cererea tot mai presantă din partea societății de a găsi soluții pentru marile provocări ale vremurilor noastre. Toate acestea au un impact atât asupra întregului ciclu, de la demararea cercetării până la publicarea rezultatelor, cât și asupra modului în care respectivul ciclu este organizat.
Sunt afectate institutele active în domeniul științific (spre exemplu, organizațiile de cercetare, consiliile de cercetare, organizațiile care efectuează cercetări științifice, organismele de finanțare), precum și modalitățile de diseminare și de evaluare a cunoștințelor științifice, de exemplu prin apariția unor noi discipline științifice, a unor procedee novatoare de publicare (printre acestea numărându-se înmulțirea semnificativă a publicațiilor cu acces liber) și a unor transformări ale modului în care sunt evaluate calitatea și impactul cercetării.
În iulie 2014, Comisia a lansat o consultare publică privind „Știința 2.0: știința în tranziție”, însoțită de un document de informare. Consultarea s-a încheiat la 30 septembrie 2014, fiind urmată de patru seminare cu un spectru larg de participanți, organizate pentru a confirma rezultatele. Nota de informare a Comisiei1 , prezentată la reuniunea Consiliului (Competitivitate) din 3 martie 2015, a detaliat principalele rezultate și recomandări de politică formulate în urma consultării.
Știința deschisă, calitatea și impactul științei: principalele rezultate ale consultării publice privind „Știința 2.0: știința în tranziție”
Rezultatele consultării sugerează faptul că sintagma „știința deschisă” ar fi mai potrivită pentru a reflecta realitățile descrise pe parcursul consultării. Marea majoritate a participanților la consultare consideră că știința deschisă va spori calitatea și impactul științei, astfel încât aceasta să devină:
• mai fiabilă, întrucât face posibilă verificarea mai timpurie, mai performantă și mai eficientă a datelor;
• mai eficientă, întrucât permite evitarea eforturilor redundante de efectuare a unor cercetări similare în diverse puncte ale globului și face colaborarea accesibilă unui spectru mai larg de contribuitori;
• mai receptivă la exigențele societale ale cetățenilor, întrucât știința poate deveni mai transparentă și mai deschisă decât anterior;
• mai credibilă, întrucât chestiunile legate de integritatea cercetării pot fi tratate mai eficient într-un mediu deschis și transparent;
• mai reprezentativă sub aspectul înglobării unui spectru mai larg de producători de cunoștințe științifice, care să depășească cercurile academice;
• mai globală, înlesnind organizarea la nivel internațional a unor cercetări cu obiectiv precis, permițând oamenilor de știință să facă schimb de cunoștințe și de date anterior publicării, științei să progreseze într-un ritm mai alert, iar inovațiilor să devină accesibile mai rapid.
Citește mai multe din prima sursă: Consiliul UE, Bruxelles, 13 mai 2015, 8784/15
DISEMINAREA DESCHISĂ A REZULTATELOR CERCETĂRII
Revistele USMF „Nicolae Testemițanu” publicate în acces deschis
- Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova
- Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe medicale
RECOMANDĂRI DE LECTURĂ
Știința Deschisă în Republica Moldova
Lectura în contextul mișcării Știința Deschisă