Lansarea platformei naționale de cercetare COVID-19
- 892 vues
Comunitatea medicală și cea științifică din Republica Moldova își va consolida eforturile pentru elaborarea unui program național al sănătății populației Republicii Moldova în combaterea virusului SARS-Cov-2. Intenții în acest sens au fost enunțate de către rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, profesorul Emil Ceban, la Simpozionul științific on-line organizat de Academia de Științe a Moldovei (AȘM) în parteneriat cu instituția noastră, cu genericul „Pandemia COVID-19: Suport științific medical sau ce trebuie să cunoaștem despre coronavirus SARS-CoV-2 și pandemie”, desfășurat în data de 28 aprilie curent.
„Acest flagel este puțin studiat la moment și sunt necesare cercetări ample, iar instituția noastră oferă toată deschiderea în crearea acestei platforme, în care este loc pentru fiecare cercetător din republică. Este momentul oportun să inițiem studiul cu suportul nemijlocit al lucrătorilor medicali, care ar veni cu concluzii și cu acces la baza de date a pacienților, iar acest proiect fundamental urmează să fie coordonat sub egida USMF „Nicolae Testemițanu” și AȘM”, a declarat rectorul Emil Ceban. (Mai multe detalii vezi în prezentare.)
În susținerea acestei idei a venit și academicianul Stanislav Groppa, prorector pentru activitate de cercetare la USMF „Nicolae Testemițanu”, care a menționat că „în prezent s-a creat o situație critică, neprevăzută, pe de-o parte - dramatică, iar pe de alta - o nișă de activitate a medicilor și cercetătorilor, de la care se așteaptă răspunsuri la întrebări vitale. Prorectorul a anunțat că recent, Universitatea a lansat platforma de cercetare COVID-19, menită să ia în calcul abordarea complexă a situației curente și recomandarea de măsuri, de strategii și de intervenții, pentru a ieși cu pierderi minime din această situație complicată.
„Este o realitate și un imperativ al timpului, când trebuie să propunem guvernului, cât și colegilor din diferite instituții diverse proiecte de cercetare. Venim cu un apel de asociere la platforma de cercetare COVID-19, lansată de USMF „Nicolae Testemițanu”, de colaborare a potențialului academic și universitar din alte instituții, în vederea creării unui consiliu științific, abilitat să analizeze, să prioritizeze și să-și asume gestionarea multor probleme, cu susținerea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării și al AȘM”, a subliniat academicianul Groppa.
Potrivit prorectorului, acest fapt va contribui la accelerarea cercetărilor, facilitarea, distribuirea și analiza datelor despre COVID-19, fondarea unui registru național al pacienților care au suportat virusul, obținerea coordonată a datelor și distribuirea rezultatelor, eficacitatea unui tratament personalizat, crearea unui sistem de elucidare a prognosticului maladiei, în special a cazurilor grave, consolidarea bazelor de date, implicarea activă în proiecte internaționale, și, nu în ultimul rând, de a deveni parte componentă a integrității de cercetare și a cunoașterii internaționale.
„Am invitat diferite instituții de a fi parte a platformei - la moment un grup din domeniul IT împreună cu medicii elaborează un GetBot de funcții în regim de telemedicină, rulat pe platforme de Viber și Telegram, pentru verificarea stării de sănătate a populației, pentru evaluarea în comun cu medicul de familie a pacientului aflat la tratament la domiciliu, precum și a persoanelor aflate în izolare”, a menționat prorectorul. (Mai multe detalii vezi în prezentare.)
Invitatul special al simpozionului on-line - profesorul Randy Wayne Schekman de la Universitatea California/ Berkeley, SUA, Laureat al Premiului Nobel în Medicină, cu origini din Republica Moldova, a comunicat că cercetarea fundamentală are o importanță definitorie pentru avansarea medicinii. „Chiar și acum, când ne confruntăm cu cea mai mare criză de sănătate publică din ultimii 100 de ani, efortul nostru de a reține și a învinge noul coronavirus se va baza pe înțelegerea genomului viral, proteinele codificate de acel genom și modul în care proteinele de suprafață sunt recunoscute la nivel molecular de sistemul nostru imunitar”.
În continuare, deoarece ne confruntăm cu inevitabila reemergență a unei noi variante de coronavirus, va trebui să descoperim noi compuși chimici care interferează în modalități foarte selective cu enzimele ce permit virusului să se reproducă. Va trebui să analizăm modul în care virusul evoluează, studiind schimbările din genom, deoarece prin mutații se adaptează la noile medii, inclusiv modul în care virusul poate fi transmis în timp de la animale la om și viceversa. Pare aproape sigur că noul coronavirus a fost transmis de la animal la om la începutul acestei pandemii, la fel cum se crede că s-a întâmplat când epidemiile SARS și MERS au apărut în urmă cu 10-20 de ani”, a spus renumitul savant.
La rândul său, academiciana Eva Gudumac, profesor la USMF „Nicolae Testemițanu”, a opinat că sunt necesare investigații aprofundate, în special, în vederea determinării cauzelor deceselor înregistrate în rândul persoanelor tinere cu COVID-19: imunodeficiență, patologii concomitente sau alte patologii.
„Sunt necesare studii genetice și trebuie de apreciat ce este predominant în mortalitate - acțiunile COVID-19 sau formele decompensate ale infecțiilor cronice și metabolice, pe fundalul cărora se acutizează aceste patologii, este necesară imunoterapia sau nu, dar și ce se întâmplă cu psihologia umană”, a subliniat profesorul Eva Gudumac.
Academiciana consideră că acesta ar fi un proiect național multidisciplinar, cu implicarea tuturor specialităților, și ar fi oportună implicarea în raioane, de comun cu USMF „Nicolae Testemițanu”, pentru a investiga calitativ populația și pentru a reuși combaterea mai rapidă a pandemiei. (Mai multe detalii vezi în prezentare.)
Profesorul universitar Viorel Prisacari, membru corespondent al AȘM, a făcut o incursiune în istoricul epidemiilor la nivel mondial și în teritoriul Republicii Moldova, în particular: „Trebuie să utilizăm în practică posibilitățile înalte oferite de știința contemporană și să fim mai cooperanți pentru a diminua răspândirea virusului, cel puțin până la obținerea vaccinului și a remediilor specifice de tratament”. În opinia profesorului, prognosticul evoluției situației actuale depinde, în mare măsură, de conștientizarea problemei și de măsurile întreprinse atât de guvern, cât și de întreaga societate.
„După revenirea la normalitate, sperăm că atitudinea guvernanților și a cetățenilor față de lucrătorii medicali din „prima linie” și față de oamenii de știință să se schimbe spre bine, să fie susținuți moral și financiar și să fie apreciați la justa valoare”, a accentuat profesorul Viorel Prisacari. Mai multe vezi în raport. (Mai multe detalii vezi în raport.)
Profesorul universitar Constantin Spânu, specialist în virusologie, șef de direcție la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, membru titular al AȘM, a prezentat audienței mai multe ipoteze științifice privind etiologia coronavirusului de tip nou, precum și evoluția acestuia în Republica Moldova.
În context, savantul a accentuat că, la data de 21 aprilie curent, două din 10 procente dintre persoanele infectate sunt din sistemul medical. Dacă va fi pus în practică tot pachetul de măsuri de prevenire și de control pentru a ajunge de la rata de contagiozitate de 2.6, înregistrată în prezent, la nivelul de 1.5, dinamica îmbolnăvirilor va scădea de 10 ori și, respectiv, se va diminua povara asupra sistemului de sănătate și asupra sistemului economic.
Expertul a făcut public scenariul aproximativ pentru evoluția unei situații favorabile. Astfel, în perioada 21 aprilie-10 mai curent va fi înregistrat vârful procesului epidemic, urmat de perioada de platou (până la 25 mai) - cu o rată de contagiozitate permanentă, ce nu va depăși nivelul de 1,1, după care vom intra în perioada de descendență. (Mai multe detalii vezi în prezentare.)
Conferențiarul Gheorghe Plăcintă, șeful Catedrei de boli infecțioase a USMF „Nicolae Testemițanu”, a scos în evidență unele probleme actuale stringente. În rândul populației, per total, evoluția îmbolnăvirilor prin COVID-19 este diferită: până la 40 la sută dintre pacienți nu au simptome clinice și urmează de studiat când devin imuni și, în general, dacă formează imunitate împotriva virusului.
A doua problemă majoră sunt cazurile critice - în proporție de 20 la sută, cinci procente dintre ele având manifestări clinice foarte grave, la o mare parte dintre care survine decesul. „În prezent, diagnosticul molecular, biologic necesită să fie îmbunătățit: avem cazuri când testele sunt negative, dar avem tablou imagistic clinic, sangvin și cu saturație joasă de oxigen. Totuși, va fi încă vital pentru identificarea infecției acute, deoarece pandemia SARS-Cov-2 continuă să se răspândească și se acumulează cazuri noi, testele serologice (ELISA-imunologice prin fluorescență) cantitative se vor dovedi tot mai importante pentru a înțelege trecutul pandemiei și pentru a prezice viitorul acesteia”, a remarcat Gheorghe Plăcintă. (Mai multe detalii vezi în prezentare.)
Moderatorul simpozionului - academicianul Ion Tighineanu, președinte al AȘM, a concluzionat că, din prezentările participanților, a rezultat ideea consolidării eforturilor prin intermediul proiectelor multidisciplinare - în vederea creării capacităților, dar și a unei infrastructuri comune, pentru a reuși în domeniul studierii și combaterii pandemiei la scară națională, cât și ancorarea la proiecte europene și regionale cu impact, cum ar fi, de exemplu, Orizont Europa.
Academicianul a menționat că este important să atragem tinerii, accentuând că USMF „Nicolae Testemițanu” are studenți foarte buni, pe care trebuie să-i convingem să rămână să profeseze acasă”, iar în final a urat tuturor succes și optimism, declarând cu încredere că „împreună vom reuși”.
Preluarea informației de pe site-ul USMF „Nicolae Testemițanu” poate fi efectuată doar cu indicarea obligatorie a sursei și a linkului direct accesat pe www.usmf.md.
Comentarii