Problemele de sănătate mintală – urmări grave în perioada post-COVID
- 625 vues
„Problemele de sănătate mintală – urmări grave în perioada post-COVID” a fost tema unei conferințe științifice, organizate de Catedra de psihiatrie, narcologie și psihologie medicală a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” în comun cu Academia de Științe a Moldovei (AȘM), în data de 21 ianuarie curent. La conferință au participat, în format restrâns, specialiști de la catedra sus-numită, care și-au prezentat experiența lor, observațiile și cercetările efectuate la acest subiect de actualitate, evenimentul fiind transmis live.
Rectorul USMF „Nicolae Testemițanu”, Emil Ceban, în calitate de moderator al conferinței, a accentuat importanța întrunirilor științifice organizate în parteneriat cu AȘM, din momentul declanșării epidemiei, și a apreciat implicarea specialiștilor în informarea populației privind etiologia virusului, comportamentul în perioada contaminării și în cea de recuperare. „Stresul cronic, de o durată deja de 11 luni, afectează întreaga populație, în primul rând, medicii din prima linie care activează în secțiile cu bolnavi gravi. Cât de puternic nu ar fi organismul uman, poate ceda în diferite forme, în special în cazul persoanelor cu patologii mintale. Chiar dacă acest lucru nu este conștientizat la moment, dar virusul va lăsa sechele în timp asupra oamenilor. Întreaga comunitate - academică, științifică, didactică și medicală - cu toții trebuie să comunicăm, să promovăm și să acordăm asistență medicală specializată tuturor categoriilor de populație, inclusiv copiilor. Viitorul populației, a copiilor noștri depinde de statutul psiho-emoțional al fiecăruia”, a menționat rectorul.
„Savanții au elucidat mai multe nuanțe neașteptate, cum ar fi mutațiile, apariția unor trunchiuri noi ale virusului, fapt ce face dificilă elaborarea unui vaccin eficient, cu acțiune de lungă durată. Deja sunt în uz mai multe vaccinuri, care au trecut testele necesare în perioade de timp record și suntem recunoscători cercetătorilor științifici pentru abnegație”, a remarcat Ion Tighineanu, președintele AȘM. Totodată, academicianul a constatat că, cu toate acestea, situația rămâne a fi complicată din cauza incertitudinii ce ține de schimbările coronavirusului și de impactul infecției asupra organismului uman odată cu scurgerea timpului.
În prezentarea sa, profesorul universitar Anatol Nacu, șef al Catedrei de psihiatrie, narcologie și psihologie medicală, a evidențiat că pandemia a scos în vileag anumite vulnerabilități ale sistemului medical, limita cunoștințelor în sistem, informațiile despre moartea cadrelor medicale, iar toate aceste realități reprezintă un factor traumatizant pentru populație. Profesorul a venit cu unele recomandări privind gestionarea pandemiei, printre care funcționarea bună a instituțiilor statului, fapt ce reprezintă un reper important pentru psihicul uman prin transmiterea sentimentului de siguranță, continuitate, încredere și responsabilitate.
O altă recomandare ține de direcționarea resurselor pentru sistemul medical, astfel încât acesta să-și poată realiza, pe lângă funcția de îngrijire medicală, și funcția psihoterapeutică, transmisă implicit asupra psihicului uman prin simplul fapt că sistemul de sănătate rămâne integru, funcțional și indestructibil. Anatol Nacu a concluzionat că utilizarea resurselor de informare a populației și cea de îmbunătățire a culturii medicale, a culturii psihologice și a culturii civice reprezintă factori primordiali în gestionarea traumatismului legat de pandemia COVID-19.
La rândul său, Alina Bolocan, asistent universitar la aceeași catedră, a constatat că profesioniștii din sănătatea publică sunt supuși unui risc înalt de dezvoltare a simptomelor psihopatologice, mai ales dacă lucrează în asistența medicală primară, în serviciile de urgență sau în domeniul îngrijirilor intensive sau critice, astfel încât trebuie să se ia unele măsuri pentru a gestiona anxietatea și stresul în acest grup și, pe termen lung, pentru a preveni apariția sindromului burnout, a depresiei și a tulburărilor de stres posttraumatic.
Potrivit lui Andrei Eșanu, asistent universitar la aceeași catedră, „impactul COVID-19 asupra sănătății mintale a populației a cauzat îngrijorări la nivelul întregului glob, în acest scop fiind efectuate mai multe cercetări. „Un număr de 14 studii din mai multe țări, cu un eșantion total de 44.531 de persoane, denotă prevalența depresiei la 33,7% dintre respondenți. Aceste date confirmă faptul că este esențial să se dezvolte intervenții de sănătate mintală care pot preveni depresia cauzată de pandemia COVID-19”, a adăugat tânărul cercetător.
Conferențiarul universitar Jana Chihai a menționat că o criză de sănătate mintală este la fel de importantă ca oricare altă criză de îngrijire a sănătății și este dificil de prezis când exact se va întâmpla o situație de acest gen. „OMS declară că sănătatea mintală este a doua prioritate de sănătate publică pe timp de pandemie COVID-19. O criză poate apărea chiar și atunci când o familie are un plan de prevenire a crizelor și a folosit tehnici predate de către profesioniștii din domeniul sănătății mintale. Coronavirusul dă naștere la o mulțime de incertitudini, iar acest lucru are o rezonanță deosebită în cazul persoanelor care suferă de anxietate. Mai mult, lucrătorii de pe prima linie se pot confrunta cu stresori suplimentari în timpul erupției COVID-19”, a specificat conferențiarul universitar.
Raportorul a reamintit că, în luna decembrie 2020, un grup de cadre științifico-didactice ale USMF „Nicolae Testemițanu” a elaborat un ghid destinat persoanelor care au suportat infecția - „Perioada după COVID-19. Informații pentru pacienți. Suport în recuperarea și gestionarea simptomelor ca urmare a COVID-19”, care include și aspectul ce ține de impactul emoțional, fiind propuse modele de tehnici de relaxare și de suport psihologic.
Preluarea informației de pe site-ul USMF „Nicolae Testemițanu” poate fi efectuată doar cu indicarea obligatorie a sursei și a linkului direct accesat pe www.usmf.md.
Comentarii