In memoriam Nicolae Testemiţanu

Astăzi, 20 septembrie 2020, se împlinesc 34 de ani de la trecerea în eternitate a distinsului savant, medic  ilustru și remarcabil organizator al sistemului național sănătate - Nicolae Testemițanu, considerat pe drept legenda și demiurgul poporului român din Basarabia. 

Nicolae Testemiţanu este o somitate a comunității medicale din Republica Moldova, care a contribuit substanțial la reformarea și la dezvoltarea învăţământului superior medical și a sistemului național de sănătate. Domniei Sale îi datorăm crearea sistemului modern de asistență medicală primară, integrat funcţional cu medicina specializată. Începând cu anul 1990, comunitatea Universității de Stat de Medicină și Farmacie din Republica Moldova se mândreşte cu faptul că poartă numele eminentului savant Nicolae Testemiţanu.

Înaintașul nostru a fost și un promotor activ al valorilor eterne de patrie și neam, în perioada  Mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor '80 din RSS Moldovenească, fiind cel care a pledat pentru introducerea limbii române ca limbă de instruire la Universitate și deschiderea primei instituții preșcolare cu predare în limba română. 

Nicolae Testemiţanu s-a născut la 1 august 1927 în satul Ochiul Alb, județul Bălţi. După finalizarea studiilor gimnaziale în s. Baraboi și a Școlii Medii nr. 1 din or. Bălţi, în anul 1945 este admis la Institutul de Stat de Medicină din Chişinău (ISMC), pe care l-a absolvit cu menţiune în 1951. 

Activitatea de medic a început-o la Spitalul Raional din Rîşcani, Secția de chirurgie. Paralel își continuă studiile medicale, fiind admis, în același an, în ordinatură clinică la Catedra de chirurgie generală a ISMC. În 1954 este numit asistent, ulterior - conferențiar, iar mai târziu - şef al acestei catedre. 

Pe lângă activitatea didactică, exercită și funcția de medic-şef al Spitalului Clinic Republican, care şi-a extins substanțial capacitatea în această perioadă de timp. Tot atunci, fondează revista „Ocrotirea sănătăţii” și, timp de trei ani, deține funcția de redactor-şef al acesteia. 

În anul 1958 susţine teza de doctor în științe medicale. Dând dovadă de calităţi organizatorice excepţionale, în 1959, la vârsta de doar 32 de ani, este numit rector al Institutului de Stat de Medicină din Chişinău. Tânărul rector reușește să deschidă facultăţile de Stomatologie (1959), de Perfecţionare a Medicilor (1962), de Medicină Preventivă (1963) și  de Farmacie (1964). Datorită acestui fapt, numărul tinerilor înmatriculați la Institutul de Medicină se dublează. Aceste realizări ale rectorului Nicolae Testemițanu contribuie la asigurarea sistemului de sănătate cu specialiști autohtoni și, respectiv, la soluționarea problemei insuficienței cadrelor medicale din țară, reușind să apropie  nivelul de asigurare cu medici de cel mediu pe URSS. Alte performanțe obținute cu susținerea  Domniei Sale țin de îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale angajaților şi ale studenţilor,  consolidând baza tehnico-materială și suplinind efectivul didactic cu cadre calificate, precum și asigurând procesul de instruire cu manuale, elaborări metodice şi alte materiale didactice. Printre edificiile noi construite ale Institutului se numără și două blocuri de studii anexate la Blocul didactic central, Laboratorul Central de Cercetări Științifice, Blocul morfologic, orășelul studențesc cu cămine și cu infrastructura corespunzătoare, o tabăra sportivă pe litoralul Mării Negre ș.a. Aceste realizări au confirmat prestigiul Institutului, dar și potențialul tânărului rector.

În anul 1963 Nicolae Testemițanu este numit în funcţia de ministru al sănătăţii, continuând să activeze la Catedra de traumatologie, ortopedie şi chirurgie de campanie. În calitate de ministru a elaborat strategii orientate spre consolidarea patrimoniului sistemului de sănătate, asigurarea cu cadre medicale, perfecţionarea formelor şi metodelor de organizare a asistenţei medicale acordate populaţiei etc. 

Fiind un promotor al medicinei moldave, a pledat pentru asigurarea sistemului de sănătate cu cadre medicale, preponderent autohtone, dar și pentru introducerea limbii materne în procesul de instruire, traducerea manualelor din limba rusă în limba română. Deși această politică a fost promovată minuțios și chibzuit, fără careva elemente discriminatorii, în anul 1968, Nicolae Testemițanu este destituit din postul de ministru pentru ultima inițiativă. Mai târziu este numit în funcția de conferențiar la Catedra de medicină socială și organizare a ocrotirii sănătății.

În anul 1973 susţine teza de doctor habilitat în științe medicale. După conferirea titlului științifico-didactic de profesor, este numit şef al Catedrei de medicină socială şi organizare a ocrotirii sănătăţii, pe care o conduce până la ultima sa suflare. În această perioadă publică mai multe lucrări ştiinţifice, ulterior apreciate cu Premiul de Stat în domeniul știinţei şi tehnicii. Sub conducerea Domniei Sale a fost elaborat conceptul de asigurare a populației rurale cu asistență medicală specializată. Au fost elaborate proiecte de construire a ambulatoriilor şi a punctelor medicale săteşti de tip nou, asigurând acordarea asistenței medicale specializate populației rurale la locul de trai. Pentru această realizare, Catedra condusă de profesorul Testemiţanu a fost calificată în URSS ca centru știinţific coordonator în probleme de organizare a ocrotirii sănătăţii populației din mediul rural.

Nicolae Testemițanu a fost un pedagog experimentat, devotat cauzei medicinei şi promotor al idealurilor tinerilor generaţii. A publicat peste 220 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 15 monografii, lucrări metodice consacrate managementului în sănătate publică și istoriei medicinei. 

Nicolae Testemițanu s-a stins din viață la 20 septembrie 1986. Post-mortem, i-a fost conferit titlul de academician al Academiei de Științe a Moldovei.

Reamintim că 2017 a fost declarat Anul Nicolae Testemițanu.