Malformațiile congenitale la copii – pronosticul impactului evolutiv al COVID-19

În prezent ne confruntăm cu cel de-al 4-lea val al pandemiei COVID-19, lucrătorii medicali se află în prima linie și fac tot posibilul pentru a salva viețile omenești. Noi, reprezentanții comunității academice a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, realizăm acest lucru prin suport științifico-practic pe care putem să-l acordăm tuturor medicilor și sistemului național de sănătate în întregime. Afirmația aparține rectorului USMF „Nicolae Testemițanu”, profesorului Emil Ceban, și a fost făcută, în data de 30 septembrie curent, la inaugurarea Conferinței științifico-practice cu participare internațională „Malformațiile congenitale la copii – pronosticul impactului evolutiv al infecției COVID-19, efectele și siguranța imunoprofilaxiei”, organizată de Academia de Științe a Moldovei (AȘM) în parteneriat cu universitatea noastră.

Rectorul a apreciat tema abordată în cadrul lucrărilor conferinței ca fiind una stringentă în condițiile în care, la începutul pandemiei, copiii erau mai puțin afectați, dar actualmente ei suferă mult, fiind înregistrate numeroase cazuri de spitalizare și în rândul acestora. „Este important să elucidăm aspecte ce țin de imunoprofilaxie, dar și cele referitor la vaccinarea copiilor și care ar fi efectele. În prezent, la nivel de țară, doar 23% din populație este vaccinată cu ambele doze, din acest considerent eforturile sistemului de sănătate pentru tratarea pacienților trebuie combinate cu eforturile comunității academice pentru realizarea imunoprofilaxiei populației, primordial a copiilor și a femeilor gravide”, a menționat rectorul, remarcând că doar cu eforturi comune vom putea diminua efectele pandemiei.

Academicianul Ion Tighineanu, președintele AȘM, a constatat că lumea în care trăim este foarte dinamică, iar lucrurile se schimbă deja în ritm foarte accelerat, evidențiind faptul că informațiile difuzate în spațiul virtual sunt uneori eronate. „De aceea, noi trebuie să urmărim acest flux de informație, să învățăm arta de a identifica sursele veridice, ce au la bază o abordare științifică, în caz contrar riscăm să fim informați greșit și referitor la pandemia de coronavirus. Trebuie împreună să interacționăm, doar printr-un efort comun ne putem salva”, a specificat acad. Tighineanu.

Academiciana Eva Gudumac, profesor universitar la Catedra de chirurgie, ortopedie și anesteziologie pediatrică „Natalia Gheorghiu”, a prezentat informații despre virusul SARS-CoV-2, factorii de risc și efectele patogenice multisistemice ale infecției asupra organismului copilului. Academicianul a remarcat cauzele și tipurile de malformații congenitale, cauzate de patologii ereditare genetice, precum și de factori nocivi externi, consumul de alcool de către mamă, utilizarea unor medicamente în primul trimestru de viață al copilului, activitatea mamei în condiții nocive și vârsta maternă avansată. „Maladiile congenitale sunt diagnosticate în perioada prenatală, la ecografia uterului, iar în cazul depistării unor malformații grave se recomandă întreruperea sarcinii”, a adăugat profesorul Eva Gudumac, recomandând acordarea unei atenții sporită de către medici în primul trimestru al gravidității, primordial în formarea viitorului copil. 

În opinia profesorului universitar Jana Bernic, șefa Catedrei de chirurgie, ortopedie și anesteziologie pediatrică „Natalia Gheorghiu”, malformațiile congenitale reno-urinare prezintă interes prin frecvența lor mare, circa 28 la sută dintre aceste cazuri înregistrate la copii fiind determinate la ecografia uterului. Patologia renală deseori este asimptomatică, susțin specialiștii. Se depistează când apar complicații cum ar fi febră, modificări în analiza generală a urinei, leucociturie, piurie, un semn clinic distinct fiind hipertensiunea arterială.

Potrivit raportului prezentat de profesorul universitar Ina Palii, Departamentul Pediatrie, șefa Clinicii Cardiologie, Institutul Mamei și Copilului, „în prezent, malformaţiile congenitale constituie o problemă importantă sub aspect medical, socio-economic ș.a. Monitorizarea sistematică a malformațiilor congenitale în țara noastră se efectuează din 1991, între anii 2014-2017 fiind implementat Programul naţional de prevenire şi reducere a mortalităţii şi morbidităţii copiilor prin malformaţii congenitale şi patologii ereditare și EUROCAT. 

În prezentarea sa, conferențiarul universitar Ala Bajurea a menționat că malformațiile sistemului nervos central au o frecvență crescută şi ocupă un loc important în mortalitatea şi morbiditatea neonatală sau cea infantilă, estimată la 10-25% din totalul malformațiilor şi care constituie 40% de cazuri din decesele în primul an de viață. „Din punct de vedere epidemiologic, putem lua în calcul mai mulți factori: defectele genetice determină 20% dintre anomaliile structurale,  factorii exogeni  teratogeni determină 5-10% dintre anomaliile ereditare, 25% sunt induse multifactorial – defecte genetice şi  factori exogeni, 50% dintre anomaliile congenitale au cauze care nu pot fi identificate. Diagnosticul antenatal al malformațiilor congenitale, colaborarea interdisciplinară (ecografist, obstetrician, neonatolog, neurochirurg, chirurg pediatru), conduita corectă a sarcinii și nașterii cu acordarea asistenței chirurgicale specializate în termeni optimi sunt direct proporționale cu rezultatul satisfăcător al tratamentului”, a punctat conf. Ala Bajurea.

În Republica Moldova, în medie, anual se nasc peste 700 de copii cu diverse malformaţii congenitale. Statisticile medicale constată că 1-2% dintre toți nou-născuţii pot avea o malformaţie severă. În perioada 2011-2018, frecvența malformațiilor congenitale înregistrate în țară a fost de 17,75 la 1000 de nou-născuți. Statististicile sunt îngrijorătoare, pentru că numărul cazurilor grave de malformații congenitale raportat la numărul de naşteri – peste 30 de mii în ultimii ani – este în creştere. Anual, malformațiile congenitale se situează constant pe locul II din cauza mortalității infantilе și constituie 27,8% (potrivit datelor din 2019).

Lucrările conferinței au fost desfășurate în cadrul a trei sesiuni, fiind prezentate peste 20 de  rapoarte a specialiștilor din Republica Moldova și România.