„Cu cât mai mulți oameni vor fi vaccinați, cu atât mai multe vieți vor fi salvate”

Aspecte și preocupări comune ce țin de impactul major al pandemiei COVID-19 în societate au fost abordate de către cercetători și specialiști în epidemiologie la teleconferința cu participare internațională, cu genericul „Vaccinarea împotriva COVID-19: informații actualizate”. Evenimentul a avut loc în data de 12 martie curent, la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, și face parte din seria State of the Art Lectures, lansată de Departamentul Cercetare din cadrul Institutului Național de Cercetare în Medicină și Sănătate.

Moderator al evenimentului a fost academicianul Stanislav Groppa, prorector pentru activitate de cercetare, director al Institutului, care a subliniat că lansarea acestor lecții este determinată de faptul că SARS-CoV-2 generează un șir de probleme de ordin medical, cât și social: „Deși, la un an de la declanșarea pandemiei, cunoștințele noastre s-au aprofundat, totuși există un șir de bariere pentru a avea o eficacitate în profilaxia și tratamentul COVID-19, dar și pentru a ne proteja de această pandemie”. Academicianul a reamintit că USMF „Nicolae Testemițanu” a întreprins multiple acțiuni în lupta cu noul tip de coronavirus: suport în acordarea asistenței medicale pacienților, cercetarea virusului, crearea platformei naționale de cercetare COVID-19 și a Registrului electronic de evidență a pacienților etc. 

Invitat special la conferință a fost Dr. Alessandro Marcello, lider de grup în Laboratorul de Virologie Moleculară al Centrului Internațional de Inginerie Genetică și Biotehnologie (ICGEB) din orașul Trieste, Italia, cu care universitatea noastră colaborează din 2019.

În context, rectorul USMF „Nicolae Testemițanu”, profesorul Emil Ceban, a accentuat că, grație deschiderii partenerilor din Italia, asemenea întâlniri devin tradiționale. „Pandemia COVID-19 prezintă o criză de sănătate publică și, practic, una dintre cele mai mari provocări, după al Doilea Război Mondial, situația epidemiologică creată fiind una fără precedent atât la nivel de țară, cât și la nivel global. Această pandemie a generat noi provocări pentru savanți în vederea studierii și tratamentului COVID-19, și asigurării securității populației. Suntem îngrijorați de starea pacienților, de complicațiile ce survin, de aceea am inițiat aceste discuții, inclusiv în corelație cu apariția vaccinului”. Rectorul a subliniat că vaccinarea este unica soluție de a salva populația: „Cu cât mai mulți oameni vor fi vaccinați, cu atât mai multe vieți vor fi salvate și vom putea reveni la un regim obișnuit de activitate”! Profesorul Emil Ceban a exprimat recunoștință părții italiene pentru suportul acordat în cercetările științifice, inclusiv ce țin de secvențierea completă a genomului SARS-CoV-2 care circulă pe teritoriul țării noastre. Potrivit rectorului, acest fapt deschide noi perspective pentru studii în domeniul virusologiei și biotehnologiei, pentru stagii în centre de performanță din alte state, dar și suport în crearea unui laborator de virusologie în cadrul Institutului Național de Cercetare în Medicină și Sănătate al Universității.

La rândul său, Dr. Alessandro Marcello a venit cu o prezentare amplă cu referire la activitățile curente de cercetare ale ICGEB în contextul pandemiei COVID-19, dar și despre expertiza și instrumentele dezvoltate de laboratoarele centrului. În final, expertul italian a răspuns la întrebările participanților la teleconferință. 

Conf. Mihail Todiraș, șef adjunct, Departamentul Cercetare al USMF „Nicolae Testemițanu”: „Este cunoscut faptul că celulele Goblet și pneumocitele sunt mai sensibile față de virusul SARS-CoV-2. De asemenea, se știe că ACE 2 este produsă de aproape toate celulele epiteliale din organism. Cunoașteți dacă noile mutații se leagă și de alți receptori ai celulei gazde”?

Dr. Alessandro Marcello: „Studiile efectuate pe varianta standard a virusului au arătat că acesta are afinitate față de celulele epiteliale ale tractului respirator superior. În cazul noilor mutații s-a constatat că, de exemplu, copiii, care nu erau afectați de variantele precedente ale virusului, acum se îmbolnăvesc și manifestă simptome. Acest fenomen se explică prin faptul că noile variante ar putea avea noi receptori țintă sau se datorează răspunsului imunitar. La moment nu este stabilit exact”.

Conf. Mircea Bețiu, șef al Catedrei de dermatovenerologie: „Ce reprezintă vaccinul AstraZeneca și care variantele de mutații existente ale SARS- CoV-2 acoperă”?

Dr. Alessandro Marcello: „AstraZeneca protejează împotriva variantei britanice a virusului. În cazul variantei virusului din Africa de Sud este mai puțin eficient, fiind înregistrată o capacitate de neutralizare a răspunsului imunitar mai redus. Dar această reacție imună mai puțin pronunțată nu ar trebui ignorată. Fiecare vaccin ne protejează, doar că este mai puțin protector față de noile variante ale virusului. Acest fapt nu ar trebui să ne descurajeze referitor la vaccinare. Proteina Spike are diferiți epitopi, în cazul unora vaccinul va fi mai puțin eficient, dar pentru alții s-ar putea să aibă o eficacitate sporită”.

Cristina Gîza, absolventă, Facultatea de Farmacie, USMF „Nicolae Testemițanu”: „Aș dori să abordați următorul concept promovat în rândul populației – vaccinarea rapidă a majorității oamenilor va eradica virusul”.

Dr. Alessandro Marcello: „Eradicarea virusului ar putea fi un obiectiv de viitor, dar la moment trebuie să ne gândim la asigurarea protecției împotriva acestuia, astfel încât să nu avem aceste crize de sănătate – secții de terapie intensivă arhipline. Avem nevoie de un vaccin, în special pentru persoanele care sunt expuse riscului sporit de a se infecta, pentru a limita transmiterea virusului. Apoi, cu siguranță, am putea să ne gândim și la procesul de eradicare. Nu sunt sigur că vom fi în stare să eradicăm infecția în scurt timp”.

Ianoș Corețchi, conferențiar universitar, Catedra de farmacologie și farmacologie clinică: „Care este, în opinia Dumneavoastră, durata de protecție a răspunsului imun postvaccinal vizavi de variantele existente ale virusului”?

Dr. Alessandro Marcello: „Având în vedere că vaccinarea a început recent, încă nu sunt înregistrate studii care să demonstreze durata imunității postvaccinare. Se cunoaște că persoanele, care au fost expuse la virus anul trecut, au dezvoltat un răspuns imun mult mai puternic după administrarea primei doze de vaccin. Aș fi mult mai îngrijorat de durata răspunsului imun anul viitor. Cred că vom ajunge la o situație în care vom avea nevoie de un vaccin ajustat la noile variații de mutații ale virusului în fiecare an, cum avem în cazul gripei, de exemplu”.

Prof. Ghenadie Curocichin, șef al Catedrei de medicină de familie: „Ați menționat despre varietatea de mutații și că SARS-CoV-2 va rămâne permanent, ar putea apărea noi variante emergente asupra cărora vaccinurile existente nu vor avea eficacitate”?

Dr. Alessandro Marcello: „Funcția virusului constă în a fugi de vaccin. Ideal ar fi să putem vaccina toată populația globului, în același timp, de a amplasa toți oamenii în carantină pentru două săptămâni. Cu siguranță, virusul evoluează și se modifică, adaptându-se condițiilor de mediu. Cu cât mai încet se schimbă factorii de mediu, cu atât mai rapid evoluează virusul, obținând rezistență și persistând în timp. Oricum, cred că o protecție, oricât de nesemnificativă, este oferită pentru fiecare variantă. De asemenea, vaccinurile pot fi adaptate noilor variante de virus”.

Mariana Ulinici, asistent universitar, Disciplina de microbiologie și imunologie: „În opinia Dvs., cât timp va fi necesar să mai purtăm mască și să utilizăm dezinfectante, după vaccinare, pentru a ne proteja de COVID-19”?

Dr. Alessandro Marcello: „Acest fapt este necesar în paralel cu vaccinarea. Cred că atunci când vom ajunge la etapa în care toată populația va fi  vaccinată și va dezvolta imunitate colectivă sau, cel puțin, populația din grupurile de risc va fi protejată astfel. Vaccinarea ar putea ușura situația. În China, după epidemia cu virusul SARS-CoV-1, purtarea măștilor în zonele publice a devenit un obicei habitual. Cred că ar trebui să ne adaptăm și mai mult la aceste condiții pentru viitor sau, cel puțin, să nu ne complicăm atunci când vine vorba de purtatul măștilor și de distanțarea fizică. De asemenea, utilizarea dezinfectantelor, ventilarea încăperilor și curățarea aerului, în special, în încăperile închise, ne-ar ajuta să prevenim răspândirea nu doar a coronavirusurilor, dar și a altor agenți patogeni”.

De notat că ICGEB este parte din sistemul Organizației Națiunilor Unite și are  reprezentanțe în Trieste (Italia), New Delhi (India) și Cape Town (Africa de Sud), formând o rețea interactivă cu centrele afiliate din statele membre. Republica Moldova a devenit țară membră a ICGEB-ului în luna martie 2019, iar USMF „Nicolae Testemițanu” a fost desemnată în calitate de punct local de contact. Ca rezultat, instituția noastră a obținut acces la un șir de oportunități de colaborare cu grupurile de cercetare din cadrul ICGEB, precum proiecte de cercetare, burse de instruire, granturi pentru participări la evenimente științifice ș.a. Informații adiționale pot fi găsite pe site-ul ICGEB: https://www.icgeb.org/