3982

<!--:ro--><p style="text-align: justify;">Pretendent: GUMENIUC Aureliu, asistent universitar.</p><p style="text-align: justify;">Conducător ştiinţific: TOPALO Valentin, doctor habilitat în medicină, profesor unuiversitar.</p><p style="text-align: justify;">Consiliul Ştiinţific Specializat: DH 50-14.00.21–30 – Stomatologie</p><p style="text-align: justify;">Tema tezei: Încărcarea funcţională precoce a implantelor dentare endoosoase de gradul I.</p><p style="text-align: justify;">Specialitatea: 14.00.21 – STOMATOLOGIE</p><p style="text-align: justify;">Data: 09.10.2013</p><p style="text-align: justify;">Ora: 14.00</p><p style="text-align: justify;">Local: MD-2004, mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 165</p><p style="text-align: justify;">Componenţa Consiliului Ştiinţific Specializat:</p><p style="text-align: justify;">Preşedinte:</p><p style="text-align: justify;">Lupan Ion, doctor habilitat în medicină, profesor unuiversitar;</p><p style="text-align: justify;">Secretar ştiinţific:</p><p style="text-align: justify;">Spinei Iurie, doctor în medicină, conferenţiar unuiversitar;</p><p style="text-align: justify;">Membrii:</p><p style="text-align: justify;">Şcerbatiuc Dumitru, doctor habilitat în medicină, profesor unuiversitar;</p><p style="text-align: justify;">Ciobanu Sergiu, doctor habilitat în medicină, conferenţiar unuiversitar;</p><p style="text-align: justify;">Fala Valeriu, doctor în medicină, conferenţiar unuiversitar.</p><p style="text-align: justify;">Referenţi oficiali:</p><p style="text-align: justify;">Nicolau Gheorghe, doctor habilitat în medicină, profesor unuiversitar;</p><p style="text-align: justify;">Cojocaru Mihail, doctor în medicină, conferenţiar unuiversitar.</p><p style="text-align: justify;"> </p><p style="text-align: justify;"> </p><p style="text-align: justify;">Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului:</p><p style="text-align: justify;">1.            Gumeniuc AI., Topalo VM., Socolov SI. Densitatea osului şi stabilitatea primară a implantelor dentare endoosoase tip rădăcină autofiletante. În: Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, 2006, ediţia VII, vol. 4, p. 343-347. Categoria C.</p><p style="text-align: justify;">2.            Gumeniuc A. Restaurări protetice fixe pe implante dentare endoosoase în edentaţia totală. În: Medicina Stomatologică. Chişinău, 2009, nr. 3 (12), p. 84-89. Categoria C.</p><p style="text-align: justify;">3.            Gumeniuc A. Consideraţii clinice în tratamentul implantologic a edentaţiilor unidentare. În: Revista Medico-Chirurgicală a Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi. Iaşi. România, 2009, vol. 113, nr. 2 (supl. 2), p. 367-373. Categoria B+.</p><p style="text-align: justify;">4.            Gumeniuc A., Topalo V. Principii de alegere a numărului optimal de implante în diferite tipuri de edentaţii. În: Medicina Stomatologică. Chişinău, 2011, nr. 3(20), p. 62-73. Categoria C.</p><p style="text-align: justify;">5.           Gumeniuc A. Conexiunile dento-implantare: pro sau contra? În: Medicina Stomatologică. Chişinău, 2011, nr. 1(18), p. 53-57. Categoria C.</p><p style="text-align: justify;">6.            Gumeniuc A., Topalo V. Dinamica gradului de stabilitate primară a implantelor în perioada preprotetică. În: Medicina Stomatologică. Chişinău, 2012, nr. 3(24), p. 120-124. Categoria C.</p><p style="text-align: justify;">7.            Gumeniuc A., Topalo V., Mostovei A. Radiographic evaluation of bone-loss at one-piece and two-piece dental implants. In: Clin Oral Implants Res. Copenhaga. Danemarca, 2012, vol. 23 (suppl. 7), p. 100. Categoria Impact factor – 2,514.</p><p style="text-align: justify;">8.            Gumeniuc A., Topalo V. Evaluarea radiografică a pierderii osoase periimplantare: studiu retrospectiv de la 6 luni la 6 ani de încărcare funcţională. În: Medicina Stomatologică.  Chişinău, 2012, nr. 4(25) p. 35-45. Categoria C.</p><p style="text-align: justify;">Rezumatul tezei:</p><p style="text-align: justify;">Problematica abordată: Scopul şi obiectivele lucrării au vizat optimizarea reabilitării implanto-protetice a pacienţilor prin utilizarea implantelor dentare de stadiul I cu încărcare funcţională precoce; studierii factorilor ce influenţează stabilitatea primară a implantelor; elaborarea metodei de densitometrie a oaselor maxilare; aprobarea clinică a şabloanului multifuncţional; evaluarea piederii osoase periimplantare la distanţă cu determinarea ratei de supravieţuire a implantelor; elaborarea algoritmelor de tratament implanto-protetic în diferite situaţii clinice.</p><p style="text-align: justify;">Conţinutul de bază al tezei: Pe lângă succesele atestate în implantologia orală, sunt şi unele aspecte care cer a fi studiate în continuare: obţinerea şi menţinerea în timp a osteointegrării implantelor, minimalizarea pierderii osoase periimplantare, funcţionalitatea şi fiabilitatea restaurărilor pe implante – factori importanţi în succesul tratamentului implantologic. Actualmente, problema ancorărilor mixte dento-implantare are un caracter controversat, privind validitatea acestora. Disputele teoretice au la bază diferenţele de mobilitate dintre dintele natural şi implant. În acelaşi timp, sunt puţine date obiective referitoare la stabilitate primară şi în menţinerea în timp, care ar permite încărcarea precoce a implantelor de stadiul I. Lipsesc date, argumentate ştiinţific, care să arate numărul de implante necesare în funcţie de tipul edentaţiei.</p><p style="text-align: justify;">Principalele rezultate obţinute: Au fost elaborate algoritmele de condiută, argumentate ştiinţific, de alegere a opţiunilor protetice în cadrul diferitor tipuri de edentaţii. S-a demontrat că: cu cât osul este mai dens cu atât stabilitatea primară a implantelor este mai pronunţată (p0,001); lungimea implantelor nu influenţează stabilitate primară (p&gt;0,05); cu cât osul este mai dens cu atât remanierea osoasă este mai lentă (p&lt;0,05); indicii densităţii optice relative a ortopantomogramelor sunt invers proporţionali cu valorile periotestometriei (p&lt;0,001) şi cu cei ai densitometriei (p&lt;0,001); gradul de resorbţie osoasă, pentru implantele cu conexiune dento-implantară (31,1±2,42%), este mai elevat faţă de implantele cu ancorare pur-implantară (11,6±3,13%), p&lt;0,001; lungimea implantelor influenţează termenele de supravieţuire a lor; implantele cu ancorare pur-implantară au şanse de supravieţuire în timp mai mari faţă de implantele cu conexiune dento-implantară (p&lt;0,001).</p><!--:-->