Actualități în diagnosticul și tratamentul imunodeficiențelor în pediatrie – abordate la USMF „Nicolae Testemițanu”

Medici pediatri, alergologi, oncologi, imunologi, pulmonologi, terapeuți, hepatologi și medici de familie din instituții medico-sanitare din țară s-au întrunit în zilele de 9 și 10 septembrie curent la conferința națională cu participare internațională cu genericul „Imunopedia”, ediția a doua. Evenimentul a fost organizat de Departamentul Pediatrie al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova în parteneriat cu Institutul pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din București și Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, România. 

Profesorul universitar Svetlana Șciuca, șefa Clinicii Pneumologie a USMF „Nicolae Testemițanu”, a remarcat că unul dintre cele mai importante aspecte în supravegherea copiilor cu imunodeficiențe este stabilirea diagnosticului precoce ce poate fi realizat în echipă multidisciplinară. Astfel, medicii de familie prezenți au avut posibilitatea să însușească semnele clinice primordiale ce ar impune depistarea unei deficiențe primare și acesta este acel grup de profesioniști țintă. „De asemenea, pediatrii vor depista acei pacienți cu riscuri și ar trebui să fie raportați de asistența medicală primară și deja specialiștii vor realiza programe de laborator, în primul rând să cunoască acea tehnică de laborator ce identifică deficiențele imunologice. Totodată, un alt accent va fi pus pe examinarea serologică a imunoglobulinelor, niște marcheri ce suspectă sau confirmă imunodeficențele primare. Etapa finală este descifrarea genetică al acestor defecte imunologice și în acest sens laboratoarele oferă suport semnificativ în stabilirea unui diagnostic cert și concludent, conform standardelor internaționale”. În final, profesorul Svetlana Șciuca a punctat că studiile prezentate la conferință sunt publicate în reviste cu factor de impact, ceea ce determină calitatea cercetărilor realizate în cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

„În contextul proceselor geopolitice ce au loc astăzi în țară, dar și în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este necesar de a ne coagula eforturile și a integra învățământul medical superior în aria europeană de cercetare”, este opinia academicianului Stanislav Groppa, prorector pentru activitatea de cercetare. „Universitatea noastră se orientează spre procesele de internaționalizare și de organizare a cercetării. În acest scop a fost creat Institutul Național de Cercetare în Medicină și Sănătate, ce are la bază un concept necesar în formarea medicilor, și anume educația prin cercetare. Studentul necesită să fie educat privind conceptul de abordare a cercetării, fiecare eveniment fie clinic sau medico-biologic necesită să fie apreciat ca un aspect important de cercetare. Gândirea extinsă și profundă necesită să fie formată în procesul de cercetare. Ulterior, în cadrul Institutului Național de Cercetare în Medicină și Sănătate deja vom fonda câteva centre în domeniile medicinei personalizate, medicinei moleculare etc. Prin activitățile de azi sunteți obligați să fiți parte componentă  a acestor noi direcții importante atât în cercetare, în educație, în formarea specialiștilor. Ceea ce s-a discutat la conferință va servi ca bază  pentru publicații în reviste științifice, inclusiv în Revista de științe ale sănătății din Moldova – un mesager al Universității pentru prezentarea rezultatelor, cât și metodologie pentru studenți, rezidenți și medici”, a adăugat profesorul Groppa.

Academiciana Eva Gudumac, profesor universitar, chirurg pediatru ilustru, a evidențiat problemele stringente ale pediatriei: „Ne confruntăm cu două probleme – sporirea cazurilor de malformații congenitale la copii și modificări esențiale în sistemul imunitar ca urmare a pandemiei COVID-19, fapt ce condiționează efectuarea cercetărilor științifice în vederea elucidării mecanismelor fiziologice ce duc la aceste malformații”. 

În opinia deputatei Ana Oglindă, membră a Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, conferențiar universitar la Catedra de urgențe medicale a USMF „Nicolae Testemițanu”, crizele sanitare și economice, modul sedentar de viață și stresul din sec. XXI au drept consecință afectarea sistemului imunitar. „Dacă anterior erau înregistrate cazuri unice de imunodeficiențe primare, în prezent acest indicator este de milioane de cazuri la nivel global, de aceea depistarea precoce asigură tratamentul la timp. Sper ca rezultatele studiilor științifice de la această conferință să fie introduse în protocoale naționale și să contribuie la îmbunătățirea curriculei universitare și postuniversitare”. În același context, parlamentara consideră binevenită crearea unei platforme regionale pentru consultarea copiilor cu imunodeficiențe, în vederea stabilirii în comun a diagnosticului și tratamentului, și implicarea autorităților centrale pentru acoperirea costurilor ce țin de diagnostic și tratament, care sunt destul de costisitoare. 

Potrivit Dr. Ioan Gherghina, Institutul pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din România, în învățământul medical din București s-a păstrat caracterul clinic, element important ce este un atu al absolvenților de la medicină, inclusiv al celor din diaspora. „Menținerea ritmului cu cercetarea științifică în lume în domeniul medical – medicina moleculară, genetica medicală și imunologia – s-au făcut pași, în special în direcția imunodeficientelor primare, dar suntem încă departe de centrele internaționale specializate în tratamentul acestor patologii determinate genetic. Editarea genetică este o țintă a învățământului medical și cercetării medicale, reprezentate de academiile de știință din București și Chișinău care trebuie să se axeze pe acest lucru. Cercetătorii trebuie formați în centre de cercetare din SUA, Marea Britanie etc., pentru a putea aplica, la întoarcerea în țară,  cunoștințele dobândite și, astfel, să readucă medicina noastră la standarde internaționale în domeniu”, a conchis profesorul.

Printre invitați s-a aflat și Dr. Anastasia Bondarenco, profesor universitar la Catedra de infectii pediatrice și imunologiei clinice, Universitatea Națională de Sănătate „P.L. Shupyk” din Kiev, Ucraina. „Imunodeficiențele sunt probleme pe care trebuie să le soluționăm zilnic, pacienții ne permit să abordăm acest aspect din punct de vedere practic, nu doar teoretic, fiecare caz clinic ne face să analizăm, de aceea conferința se bazează pe cazuri clinice”, a constatat Anastasia Bondarenco. 

Pe parcursul celor două zile au fost puse în discuție subiecte precum: imunodeficiențe primare – generalități, imunodeficiențe combinate severe, imunoglobulinele în imunologia pediatrică, vaccinarea la persoanele imunodeprimate, rolul analizelor în pediatrie, bolile autoinflamatorii, diagnosticul molecular-genetic al imunodeficiențelor primare, sindroame de afectare respiratorie la copilul cu imunodeficiențe primare, sindromul Wiskott-Aldrich la copii – particularități și diagnostice, infecția SARS-CoV-2 la copii cu imunodeficiențe primare ș.a.