„Biotehnologie pentru dezvoltarea economică și socială în Europa de Sud-Est”: eveniment științific ICGEB

 În data de 29 septembrie, a avut loc inaugurarea evenimentului științific ICGEB & The Future of Science, ce se desfășoară cu genericul „Biotehnologie pentru dezvoltarea economică și socială în Europa de Sud-Est” (Biotechnology for economic & societal development in Southern and Eastern Europe). Manifestarea este organizată și găzduită de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova în numele Centrului Internațional de Inginerie Genetică și Biotehnologie (International Centre for Genetic Engineering and Biotechnology – ICGEB) din Trieste, Italia. Evenimentul face parte din ICGEB Meetings and Courses Programme, ce presupune abordarea interdisciplinară a subiectelor din domeniul biotehnologiei și comunicării științifice, și a reunit experți și cercetători din 15 țări, fiind o premieră pentru comunitatea științifică din Republica Moldova.

Rectorul USMF „Nicolae Testemițanu”, profesorul Emil Ceban, a menționat că pentru universitatea noastră este o onoare de a găzdui, pentru prima dată, un eveniment științific internațional de o asemenea anvergură sub egida ICGEB, la care vor fi prezentate două strategii de dezvoltare durabilă extrem de importante pentru domeniul cercetării din Republica Moldova, dar și pentru dezvoltarea economică și socială, în general. „Este vorba despre biotehnologie și comunicare științifică. După cum este bine cunoscut, biotehnologia folosește organismele vii sau derivatele lor pentru a crea sau a modifica produse sau procese utile în viața cotidiană. Astăzi, multe dintre lucrurile care ne înconjoară sunt obținute prin procese biotehnologice, ce au scopul de a îmbunătăți viața oamenilor”, a remarcat rectorul.

La rândul său, Dr. Lawrence Banks, director general al ICGEB, a accentuat  colaborarea fructuoasă cu USMF „Nicolae Testemițanu” și performanțele Republicii Moldova obținute în calitate de stat membru al ICGEB, într-un termen foarte scurt. Expertul a vorbit despre realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, promovarea transferului tehnologic, excelența în cercetare, pentru a contribui în mod concret la dezvoltarea ingineriei genetice și biotehnologiei, în special pentru țările în curs de dezvoltare. „Biotehnologia poate oferi soluții practice și durabile pentru diagnosticarea și tratamentul bolilor umane”, a subliniat directorul general al ICGEB.

Profesorul Adrian Belîi, vicepreședinte al Comisiei parlamentare Protecție socială, sănătate și familie, a accentuat că „cercetarea contemporană este bazată în special pe biotehnologie, comunicare și tehnologie informațională. Prezența la acest eveniment a ambasadorilor europeni, a partenerilor ICGEB, care împreună cu USMF „Nicolae Testemițanu” vor implementa acest proiect, este o dovadă de sustenabilitate în cursul Republicii Moldova spre dezvoltare și spre Europa”.

Ministra sănătății Ala Nemerenco a adresat felicitări Almei Mater pentru faptul că a reușit să ofere Republicii Moldova statutul de membru al ICGEB, o organizație importantă la nivel internațional, dar și pentru inițiativa de creare a unui centru regional de cercetare în țara noastră. „Virologia moleculară, genom, secvențiere, bioinginerie sau biotehnologie au devenit cuvinte uzuale pentru specialiștii din medicină. Suntem foarte interesați, ca minister, de colaborarea cu grupul specializat în virologia moleculară, pentru a deține un control mult mai desăvârșit asupra infecțiilor. Luând în considerare că Republica Moldova deține un secvențiator modern, oferit de UE, cu toată deschiderea îl punem la dispoziția domeniului de cercetare, inclusiv în implementarea acestor proiecte. Vreau să remarc că țara noastră are capacități intelectuale, care merită să fie parte a proiectelor de cercetare”, a punctat oficialul de la sănătate. 

În opinia ministrului educației și cercetării, Anatolie Topală, investițiile în educație și cercetare reprezintă investiții în viitor. „Atragerea tinerilor în lumea științei și a inovației, dar și încurajarea acestora să urmeze o carieră în acest domeniu reprezintă una dintre preocupările majore ale ministerului. Realizarea acestora se produce prin asigurarea unui sprijin financiar sectorului cercetării, modernizarea laboratoarelor de cercetare și facilitarea accesului la infrastructura din statele europene, dezvoltarea bibliotecilor digitale și ridicarea prestigiului oamenilor de știință în societatea contemporană, precum și conștientizarea faptului că sarcina lor majoră este de a contribui la prosperitatea și dezvoltarea durabilă a societății prin cercetare și inovare. Unul dintre obiectivele comune este ca țara noastră să adere la asemenea proiecte de dezvoltare durabilă, ca rezultat să asigurăm țara cu potențial științific calificat”, a concluzionat oficialul.

Reprezentanta Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în Republica Moldova, Dr. Miljana Grbic, a salutat inițiativa ICGEB de a selecta țara noastră în calitate de centru de referință pentru cercetare în Europa de Sud-Est, subliniind faptul că planul de acțiune în domeniul biotehnologiei stabilit de ICGEB în parteneriat cu USMF „Nicolae Testemițanu” are un parcurs promițător. „OMS susține proiectele prioritare ce aduc plusvaloare sănătății publice, în special consolidarea capacităților de cercetare științifică, transfer tehnologic etc.”, a subliniat reprezentanta OMS.

„ICGEB este un centru de excelență în domeniul cercetării științifice în Italia și în întreaga lume, fiind angajat într-un schimb de cunoștințe și experiență de câțiva ani cu Republica Moldova. Rezultatele pozitive ale acestei colaborări vor influența cu siguranță activitatea ambelor părți implicate”, a afirmat Lorenzo Tomassoni, ambasadorul Italiei în Republica Moldova. Diplomatul italian a dat asigurări că va sprijini și va contribui la dezvoltarea acestei cooperări, deoarece Republica Moldova este o țară măreață, care a obținut recent statutul de candidat la UE și dispune de multiple posibilități pentru un parcurs de mare succes în continuare.

Potrivit ambasadorului Letoniei în Republica Moldova, Uldis Mikuts, unul dintre elementele cheie pentru dezvoltarea științei este parteneriatul internațional de succes, în proces de continuă perfecționare, aici fiind enumerate exemplele de cooperare între țările noastre în cadrul programului european Horizon 2020, la 13 proiecte comune. Doar la capitolul publicații comune ale specialiștilor din Letonia și Republica Moldova pot fi menționate 56 de lucrări, majoritatea fiind din domeniul medicinei. 

„Acordul de colaborare între USMF Nicolae Testemițanu și Centrul de Cercetare și Studii Biomedicale din Letonia este cel mai recent progres ce are menirea de a promova și consolida parteneriatul între țările noastre, mai ales că primele rezultate sunt deja vizibile după întrunirea experților din ambele state și schimbul de idei care a avut loc, crearea Biobăncii după modelul leton fiind un exemplu elocvent. Un alt element cheie este accesul și integrarea în organizații regionale, precum ICGEB, evidențiind că obținerea statutului de candidat la UE deschide perspective mai mari în ceea ce privește dezvoltarea științei în viitor și lansarea unor noi proiecte, iar Letonia este mereu gata să-și împărtășească experiența în acest context”, a opinat diplomatul leton.

Academicianul Stanislav Groppa, moderatorul evenimentului, i-a exprimat recunoștință Dr. Lawrence Banks, director general al ICGEB, pentru deschidere și susținerea colaborării interinstituționale, precum și pentru suportul substanțial acordat Universității în crearea Centrului de Cercetare în domeniul Biomedicinei și Sănătății, ce va servi ca Centru Regional de Cercetare. Totodată, prorectorul Groppa le-a mulțumit diplomaților prezenți la eveniment și tuturor partenerilor Universității pentru susținere și cooperare fructuoasă în fortificarea domeniului de cercetare și inovare.

Conform programului, lucrările evenimentului s-au desfășurat în șase sesiuni științifice, moderate de speakeri internaționali și naționali, unde au fost abordate subiecte precum: biotehnologie pentru dezvoltare durabilă; rolul biotehnologiei în dezvoltarea economică și socială, știință și politică: instrumente și practici de comunicare științifică; implementarea schimbării pentru cercetare și inovare responsabilă; comunicarea științifică ca responsabilitate socială ș.a. 

Lucrările întrunirii s-au încheiat cu două ateliere, la care au participat un public țintă mixt, format din cercetători și jurnaliști, unde au fost prezentate studii de caz privind comunicarea științifică digitală și social media, comunicarea științifică și implicarea publică. Participanții au fost ghidați, prin discuții și activități interactive de grup, cum să dezvolte mesaje și planuri de implicare publică pe rețele sociale. De asemenea, ei au improvizat interviuri, interpretând rolul de jurnaliști, astfel aprofundându-și cunoștințele privind modul în care funcționează mass-media.

Evenimentul a fost o premieră pentru comunitatea științifică din Republica Moldova și a reunit circa 200 de participanți – experți și cercetători din 15 țări: Austria, Italia, Franța, Slovenia, Letonia, Lituania, România, Serbia, Georgia, Muntenegru, Africa de Sud, India, Irak, Pakistan și Republica Moldova.