Bolile netransmisibile rămân a fi una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică în regiunea europeană

Impactul bolilor netransmisibile continuă să crească de la an la an, generând o presiune tot mai mare atât asupra sistemelor de sănătate, cât și asupra economiilor și societăților din întreaga lume.

Peste 80% dintre decese sunt cauzate de afecțiuni netransmisibile, precum bolile metabolice, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, traumatismele și alte probleme cronice de sănătate. În același timp, consecințele socio-economice sunt considerabile. La nivel european se estimează pierderi de aproximativ 500 de miliarde de dolari anual din cauza impactului acestor boli asupra populației. Declarația a fost făcută de  prim-prorectorul Olga Cernețchi, prorector pentru activitate didactică și management academic la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, în cadrul conferinței internaționale privind bolile netransmisibile cu genericul „Factorii de risc pentru sănătate și prevenirea traumatismelor și bolilor” (Health Risk Factors and Prevention of Injuries and Diseases), ce s-a desfășurat în perioada 3-5 iunie 2026 la Chișinău.

Potrivit prim-prorectorului, Republica Moldova se confruntă cu provocări similare, factorii de risc pentru bolile netransmisibile fiind larg răspândiți în rândul populației. Aproximativ o treime dintre cetățeni consumă alcool, iar aproape două treimi se confruntă cu exces ponderal sau obezitate.

În același timp, profesorul Olga Cernețchi a accentuat că combaterea bolilor netransmisibile ține atât de responsabilitatea sectorului medical, cât și de colaborarea dintre sistemele de sănătate, educație și protecție socială, de implicarea societății civile și de susținerea autorităților publice.

În acest context, prim-prorectorul a evidențiat inițiativele lansate de USMF „Nicolae Testemiţanu” și partenerii săi. Un exemplu relevant este proiectul iCREATE, implementat în colaborare cu Universitatea din Iowa (SUA), proiectul moldo-elvețian „Viața Sănătoasă” ce contribuie semnificativ la consolidarea eforturilor de prevenire și control al bolilor netransmisibile în țara noastră. Totodată, Inițiativa Central-Europeană și Fondul de Cooperare susțin în mod constant dialogul regional, schimbul de experiență și accesul la expertiza europeană, oferind noi oportunități de dezvoltare și consolidare instituțională. „Dincolo de rezultate științifice și indicatori statistici, scopul final este îmbunătățirea calității vieții oamenilor”, a punctat profesorul Olga Cernețchi.

Secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Angela Paraschiv, a accentuat rolul guvernanței în sănătatea publică ca răspuns la provocările generate de bolile netransmisibile: „Reducerea poverii bolilor netransmisibile necesită o abordare ce depășește limitele sectorului sănătății. Sănătatea trebuie integrată în toate politicile publice, iar prevenția – susținută prin parteneriate durabile între instituții, autorități locale, comunități și parteneri de dezvoltare.”

Directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Nicolae Jelamschi, a subliniat importanța comunicării și alfabetizării în sănătate: „Într-o societate marcată de schimbări rapide, dezvoltarea tehnologică și un volum fără precedent de informații, sănătatea publică trebuie să investească nu doar în servicii și intervenții, ci și în capacitatea oamenilor de a înțelege, evalua și utiliza informația pentru a lua decizii sănătoase.”

Alexandru Voloc, coordonator de programe la Biroul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în Republica Moldova, a specificat că bolile netransmisibile – cardiovasculare, diabetul, cancerul și bolile respiratorii cronice – rămân a fi una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică în regiunea europeană. „În fiecare an, acestea cauzează aproximativ 1,8 milioane de decese ce ar putea fi prevenite. Mesajul principal al OMS se referă la faptul că prevenirea și tratamentul trebuie să meargă mână în mână, iar politicile eficiente pot salva vieți. Unele intervenții pot produce rezultate măsurabile în mai puțin de un an, inclusiv creșterea taxelor pentru tutun și alcool, restricțiile privind publicitatea produselor dăunătoare sănătății, etichetarea frontală a produselor alimentare, controlul hipertensiunii arteriale și al diabetului, vaccinarea împotriva Virusului Papiloma Uman (HPV) și programele de diagnostic precoce al cancerului. Prevenirea nu este doar o responsabilitate individuală. Aceasta depinde de mediile în care oamenii trăiesc, învață, lucrează și primesc servicii de sănătate, și de deciziile autorităților care fac alegerile sănătoase mai ușoare pentru fiecare”, a punctat expertul OMS.

În cadrul lucrărilor conferinței, participanții au analizat abordări moderne de prevenire a bolilor cronice, impactul factorilor sociali asupra stării de sănătate, necesitatea dezvoltării unor comunități mai sigure și mai sănătoase, precum și soluții pentru menținerea unei vieți active și independente la vârste înaintate.

Programul a fost completat de expoziția virtuală internațională „Lucruri de zi cu zi: Viața cu o afecțiune cronică”. Prin intermediul obiectelor personale, fotografiilor și poveștilor de viață, expoziția a adus în prim-plan dimensiunea umană a bolii și importanța serviciilor integrate de sănătate și asistență socială.

Cea de-a IV-a ediție a conferinței internaționale „Factorii de risc pentru sănătate și prevenirea traumatismelor și bolilor” a creat oportunități de dialog și schimb de bune practici privind dezvoltarea politicilor și intervențiilor eficiente orientate spre îmbunătățirea sănătății și calității vieții oamenilor.