Cercetătorii USMF „Nicolae Testemițanu” vin cu noi date privind evoluția COVID-19 în țara noastră 

Reprezentanți ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și ai Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) au desfășurat o masă rotundă comună pentru a discuta situația actuală a pandemiei COVID-19 în țara noastră și pentru a elabora noi strategii de combatere a acesteia. Întrunirea a avut loc în data de 4 septembrie curent, în incinta Universității.    

În deschiderea evenimentului, rectorul Emil Ceban a menționat că pandemia COVID-19 a marcat întreaga societate, a schimbat modul de viață și de activitate și a afectat toate domeniile sociale. Însă, cel mai mult a avut de suferit sistemul de sănătate, iar infectarea lucrătorilor medicali fiind punctul vulnerabil al țării noastre. Rectorul a specificat că de la debutul epidemiei, întreaga comunitate medicală, universitară și științifică au realizat modificări esențiale în toate direcțiile și formele de activitate: administrativă, didactică, științifică, clinică, economico-financiară etc. Esențial este ca partea științifică să fie integrată cu cea clinică pentru a ajuta colegii noștri din prima linie și sistemul de sănătate, în general. 

Ion Tighineanu, președintele AȘM, prezent la întrunire, a menționat că „colaborarea cu Universitatea pe acest segment a fost inițiată când încă în țara noastră nu era nicio persoană cu COVID-19, iar această masă rotundă va elucida unele aspecte ce vizează răspândirea coronavirusului de tip nou. Este cazul să creăm un grup de lucru cu statut de Centru în cadrul Academiei pentru a efectua periodic o sinteză a situației reale privind COVID-19. Societatea așteaptă opinia experților privind pandemia: unde suntem și care ar fi posibilele căi de a ieși din această situație. Dacă noi nu ne expunem, vin cei care nu înțeleg în domeniu și, prin rețele de socializare, distribuie presupuneri referitor la vaccinuri, nanocipuri etc.”, a opinat academicianul. 

Ion Tighineanu a informat că, recent, AȘM a primit monografia Pandemia COVID-19 în România. Aspecte clinice și epidemiologice în 100 de exemplare. Jumătate din acest lot va fi transmis USMF „Nicolae Testemițanu”.

Academicianul Stanislav Groppa, prorector pentru activitatea de cercetare, a declarat că Universitatea implementează un concept nou - educația prin cercetare, ce înglobează cercetarea printre studenți, studenți-doctoranzi și potențialul științific integral. În acest sens a fost instituit Institutul de Cercetări în Medicină și Sănătate (ICMS), cu scopul principal de a implica studenții și de a promova educația în medicină bazată pe cercetare. Totodată, în prezentarea sa Strategii de combatere și iradiere a pandemiei COVID-19 în populația Republicii Moldova, prorectorul a accentuat importanța activității a trei platforme de cercetare ce vizează: bolile transmisibile, în special COVID-19, bolile nontransmisibile și cea de-a treia - sănătatea mamei și a copilului. Integritatea acestora ar permite susținerea și promovarea cercetării, care va implica și Școala doctorală - punctul cheie în educarea prin cercetare. Ca urmare a apariției coronavirusului, a fost creată platforma de cercetare COVID-19 și a fost lansat un apel pentru cercetători de a se implica în procesul de studiere a problemelor COVID-19. Ca rezultat, peste 50 de grupuri s-au consolidat în procesul de studiere a diferitor aspecte. 

„Coronavirusul a venit și, posibil, câțiva ani va fi parte componentă a activității noastre. În acest context, este imperativ elaborarea unui program național în domeniul cunoașterii evoluării COVID-19 și toate problemele ce vizează nu doar medicina, ci și cultura, economia, tehnologiile etc., a afirmat directorul ICMS,

Academicianul Groppa a prezentat audienței primul volum al ediției speciale a Revistei de Științe ale Sănătății din Moldova, consacrată aniversării a 75-a a Universității și care elucidează subiectul COVID-19, prin 32 de articole științifice ale colaboratorilor Universității. Domnia Sa a informat că în curând va apărea și cel de-al doilea volum al revistei universitare.

Olga Tagadiuc, directorul general al Agenției Naționale de Cercetare și Dezvoltare (ANCD), a menționat că organizarea acestui ciclu de conferințe științifico-practice își aduce contribuția la înțelegerea fenomenului COVID-19 pe toate dimensiunile lui atât sub aspect științific, medical, social, economic, cultural și alte fațete ale acestei patologii complicate, fiind utile pentru comunitatea științifică, cât și pentru colegii din domeniile clinice. De asemenea, în cadrul acestor discuții pot fi formulate propuneri către factorii de decizie ce vor îmbunătăți situația, care este destul de complicată în țara noastră. Reprezentanta ANCD a exprimat deschidere pentru a contribui la organizarea diferitor evenimente științifice și pentru a facilita accesul cercetătorilor noștri la diverse fonduri pentru cercetare în acest domeniu.

„Odată cu declanșarea pandemiei cauzate de COVID-19, morbiditatea este într-o continuă ascensiune, în special după relaxarea măsurilor restrictive”, a declarat Angela Paraschiv, șef al Disciplinei de epidemiologie din cadrul Departamentului Medicină Preventivă al USMF „Nicolae Testemițanu”, specialist principal în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), care a prezentat situația epidemiologică COVID-19, actualități și perspective. La nivel european țara noastră se situează pe locul 6, cu o morbiditatea de 2 ori mai mare decât în România și, practic, de 14 ori mai mare comparativ cu Letonia, Slovenia și Ungaria, care înregistrează cea mai joasă morbiditate. Peste 95% din cazuri, persoanele infectate manifestă forme asimptomatice și ușoare, iar formele grave dezvoltă persoanele cu un sistem imun compromis. 

Necătând la lipsa tratamentului specific pentru COVID-19, contribuțiile specialiștilor din domeniul medical au determinat tratamentul cu succes al persoanelor infectate. Astfel, pe parcursul a 9 luni, sunt peste 70% de persoane recuperate atât la nivel  mondial, cât și la nivel național. Este îmbucurător faptul că, rata fatalității a scăzut în ultima perioada ajungând la 2,7 cazuri comparativ cu cea înregistrată în lunile precedente. 

Personalul medical are cel mai înalt risc de infectare, iar această problemă a impus necesitatea evaluării instituțiilor medico-sanitare, pentru a afla cauza acestui fapt. MSMPS a instituit o comisie în acest sens care a depistat: informarea selectivă a personalului medical despre măsurile de prevenire în COVID-19, lipsa unui program de proceduri operaționale standard și instruirea personalului cu privire la acestea, a unui Comitet instituțional de supraveghere și prevenire a infecțiilor nosocomiale, a unui algoritm de depistare precoce a cazurilor ș.a.

Totodată, epidemiologul a menționat contribuția personalului științifico-didactic al USMF „Nicolae Testemițanu”, care, într-un timp foarte restrâns, a elaborat material practic și de suport pentru instituțiile medico-sanitare privind managementul clinic și terapeutic al pacienților cu COVID-19, inclusiv măsuri de prevenire.

Prorectorul pentru activitatea clinică, Valeriu Revenco, a vorbit despre acordarea tratamentului specializat în clinicile universitare, dar și despre participarea reprezentanților USMF „Nicolae Testemițanu” în acordarea asistenței medicale și la elaborarea protocoalelor clinice privind managementul pacienților cu COVID-19. „Un rol semnificativ l-a avut cadrul profesoral-didactic în elaborarea Protocolului clinic naţional „Infecţia cu coronavirusul de tip nou (COVID-19)” și a programelor de educație medicală continuă pentru orientarea medicilor de la specialități conexe în asigurarea asistenței medicale suspecților sau persoanelor diagnosticate cu COVID-19. Tot în această perioadă, reprezentanții catedrelor de anesteziologie și reanimatologie au organizat traininguri și instruiri on-line privind terapia intensivă și intubația oro-traheală la pacienții cu COVID-19 pentru medici și medici-rezidenți de la profilul chirurgical și terapeutic atât din spitalele clinice republicane, municipale, cât și din instituțiile medico-sanitare raionale,  a subliniat profesorul Revenco.

Academiciana Eva Gudumac a abordat particularitățile asistenței medicale copilului în perioada COVID-19. „Ca și la adulți, afectarea copiilor este multiorganică. Suntem preocupați de sănătatea mamei și a copilului, iar primul lucru realizat în acest sens a fost o sinteză a literaturii de specialitate, din punct de vedere a epidemiologiei, sex, vârstă, organe afectate frecvent, fiziologia lor, diagnostic și tratament ș.a. La moment, mai mulți specialiști de la Universitate cercetează transfuzia plasmei reconvalescențelor, care a fost acceptată și asupra căreia lucrăm. Vom analiza minuțios toate aspectele privind afectarea organelor interne în urma infectării cu coronavirus atât la adulți, cât și la copiii din Republica Moldova”, a menționat academicianul Eva Gudumac.

Mariana Ulinici, asistent universitar la Disciplina microbiologie și imunologie, Departamentul Medicină Preventivă, a prezentat informații privind evaluarea testării microbiologice și aspecte imunologice în COVID-19 și a accentuat despre rolul testării pentru SARS-CoV-2. „De la apariția epidemiei de COVID-19, prima identificare a fost efectuată cu ajutorul metodelor microbiologice și a microscopiei electronice. Secvențierea genomului SARS-CoV-2 ajută să apreciem mutațiile ce apar, precum și să urmărim evoluția și distribuția acestui virus la populație. Această metodă nu este utilizată uzual în laborator, dar ajută la stabilirea unui tratament corect, precum și la dezvoltarea unui vaccin impotriva coronavirusului. La moment, în lume au fost înregistrate două cazuri de reinfectare (în SUA și China). Pentru a confirma acest fapt este posibil doar secvențierea completă a genomului, care ulterior se compară cu proba inițială a infectării pacientului. Doar așa putem vedea dacă pacientul este reinfectat”, a explicat tânăra cercetătoare.

Referitor la testare pentru SARS-CoV-2, asistentul universitar a accentuat că aceasta este prima linie de apărare împotriva COVID-19 prin care se salvează vieți. Cel mai important acum este: testarea, urmărirea și izolarea cazurilor confirmate. Pentru a rupe lanțul de transmisie, pacientul confirmat pozitiv COVID-19, trebuie izolat și să i se ofere îngrijire adecvată. Testarea mai înseamnă să înțelegem cine a fost expus la virus, pentru a construi o imagine a imunității populației, care este esențială pentru implementarea vaccinului. Testarea este singura modalitate de a identifica dispozitivele de semnalizare și hotspoturile, pentru a aplica măsuri adecvate de izolare”, a declarat Mariana Ulinici.

La finalul mesei rotunde, participanții au decis ca rezultatele cercetărilor științifice privind COVID-19 să fie publicate oficial în reviste de profil, astfel ca societatea să fie informată din prima sursă referitor la evoluția și controlul virusului SARS-CoV-2 în Republica Moldova și în lume.

Mail multe fotografii de la eveniment găsiți pe: https://www.facebook.com/pg/usmf.md/photos/?tab=album&album_id=3452616984790697