COVID-19 - subiectul teleconferinței cu participarea unui expert în virusologie din Italia

Departamentul Știință al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” a organizat, în data de 29 aprilie 2020, o teleconferință cu participarea Dr. Alessandro Marcello, liderul grupului de cercetători din cadrul Laboratorului de Virusologie Moleculară al Centrului Internațional de Inginerie Genetică și Biotehnologii (ICGEB). Printre cele mai recente realizări ale grupului de cercetători, condus de Dr. Marcello, menționăm izolarea și secvențierea integrală a genomului SARS-CoV-2, la 16 martie curent.

În cadrul conferinței on-line au fost prezentate activitățile curente de cercetare ale ICGEB în contextul pandemiei COVID-19, dar și expertiza și instrumentele dezvoltate de către laboratoarele ICGEB-ului, ce sunt puse la dispoziția cercetătorilor din Republica Moldova și pot fi accesate pe platforma on-line creată în acest sens -  https://www.icgeb.org/covid19-resources/. 

De notat că ICGEB este parte din sistemul Organizației Națiunilor Unite și are  reprezentanțe în Trieste (Italia), New Delhi (India) și Cape Town (Africa de Sud), formând o rețea interactivă cu centrele afiliate din statele membre.

În context, menționăm că Republica Moldova a devenit țara membră a ICGEB-ului în luna martie 2019, iar USMF „Nicolae Testemițanu” a fost desemnată în calitate de punct local de contact. Ca rezultat, instituția a obținut acces la un șir de oportunități de colaborare cu grupurile de cercetare din cadrul ICGEB, precum proiecte de cercetare, burse de instruire, granturi pentru participări la evenimente științifice ș.a. Informație adițională poate fi accesată pe site-ul ICGEB: https://www.icgeb.org/.

La eveniment au participat 32 de membri ai comunității universitare: rectorul Emil Ceban, prorectorul pentru activitate de cercetare, reprezentanții Departamentului Știință, șefi de catedre, profesori și conferențiari universitari, cercetători și asistenți universitari. Limba de lucru a sesiunii a fost engleza. Mai multe detalii găsiți în Agendă.

Moderatorul teleconferinței - academicianul Stanislav Groppa, prorector pentru activitate de cercetare la universitatea noastră, a menționat că Alessandro Marcello este un eminent specialist în virusologie, care a avut șansa să studieze structura virusului COVID-19 - o cercetare importantă pentru știință, dar și pentru medicină, în general. Timp de 15 ani, Dr. Marcello este lider de grup în cadrul ICGEB, iar scopul cercetărilor sale este de a identifica factorii de control al infecțiilor, cum ar fi: virusul imunodeficienței umane, virusul hepatitei C, encefalita transmisă de virusul West Nile, virusul Dengue, virusul Zika ș.a. 

„Republica Moldova se confruntă cu răspândirea infecției cu noul tip de coronavirus, și, cu regret, constatăm că sunt afectați mulți colegi din sistemul medical. USMF „Nicolae Testemițanu” a început să întreprindă anumite acțiuni în lupta cu COVID-19: suport în acordarea asistenței medicale pacienților, cercetarea virusului COVID-19, crearea Registrului național al pacientului, participarea la elaborarea protocoalelor clinice naționale, studierea și implementarea acestora în sistemul nostru medical”, a menționat prorectorul Groppa.

Academicianul a accentuat faptul că recent a fost creată o platformă națională de cercetare COVID-19 cu scopul fortificării capacităților de cercetare la nivel de țară și în acest context a fost organizată și respectiva conferință cu renumitul savant italian. Colaborarea multilaterală dintre USMF „Nicolae Testemițanu” și Alessandro Marcello a început în anul 2019,  atunci când Dr. Marcello a vizitat instituția noastră.

Dr. Alessandro Marcello: „La începutul lunii ianuarie m-am deplasat în China, în faza incipientă a pandemiei. În acel moment nu era clar cum va evolua situația, dar, cand m-am reîntors în Italia, lucrurile au început să se înrăutățească, astfel am inițiat un program de combatere a pandemiei. Când am înregistrat primele cazuri de infectare cu COVID-19 în nord-estul Italiei, am izolat persoanele infectate și am început secvențierea genomului virusului și colectarea lui din zona afectată. Acesta a fost primul pas. Astfel, cercetările au demonstrat că acest virus își are rădăcinile în Germania, dar diferența dintre virusul european și cel chinez este una neesențială (99% - China). Este un virus stabil, avand caracteristici diferite din punct de vedere al patogenezei virale, prima tulpină fiind mai virulentă și cealalta - mai puțin virulentă, acest lucru însă deocamdată nu este demonstrat științific. 

Al doilea pas a constituit izolarea virusului și identificarea substanțelor antivirale pentru utilizarea lor în tratarea pacienților. Avem o platformă de screening a antiviralelor din diferite surse: medicamentele utilizate în spitale pentru tratarea pacienților cu diferite maladii și preparate sintetice ce provin din surse naturale. Vreau să mă refer și la utilizarea testelor serologice pentru identificarea rapidă a infecției SARS-CoV-2, aprobat în protocolul național. Utilizarea testelor rapide în depistarea bolnavilor cu coronavirus nu reprezintă o sursă sigură, deoarece ele necesită o cercetare mai detaliată în laboratoare specializate. La moment, pentru tratamentul împotriva COVID-19 au fost aprobate două dintre cele trei tipuri de medicamente testate, în timp ce al 3-lea tip de preparat medicamentos se află la etapa de testare”.

Conf. Mihail Todiraș, șef adjunct, Departamentul Știință al USMF „Nicolae Testemițanu”: „Ați avut ocazia să investigați cele doua tulpini ale coronavirusului L și S?”

Dr. Alessandro Marcello: „A fost efectuată o cercetare recentă referitor la cele  două tulpini de coronavirus: prima fiind mai agresivă (L) și cealaltă - mai puțin agresivă (S). Este prematur să diferențiez aceste două tipuri de tulpini. Studiez, în special, coronavirusul de tip european (S), care este mai agresiv, dar nu sunt sigur că este vorba de două tipuri de tulpini ale COVID-19, bazându-mă pe cercetările efectuate în SUA. Acest virus este „viclean”, deoarece pătrunde în organismul uman o perioadă îndelungată de timp. În momentul în care atestați cazuri de îmbolnăvire, să știți că transmiterea acestuia a avut loc cu câteva săptămâni anterioare. Suntem în așteptarea mai multor date pentru a putea observa comportamentul și evoluția acestor două tulpini ale coronavirusului. La moment, ne ocupăm cu secvențierea genomului COVID-19 în cazurile critice și mai puțin critice, dar nu avem nicio schimbare în structura virusului. Are loc procesul de secvențiere a virusului în Republica Moldova?”

Conf. Mihail Todiraș: „Cu regret, nu este efectuat acest lucru, doar se colectează probe, după care urmează să implementăm un protocol în acest sens. Dvs. ați putea colabora cu noi pe acest segment?

Dr. Alessandro Marcello: „Putem să vă ajutăm în secvențierea virusului în cazurile grave, absolut gratuit, într-un număr limitat de cazuri, desigur”.

Conf. Mihail Todiraș: „Din 17 aprilie, am început implementarea unei noi metode de tratament COVID-19 și anume utilizarea plasmei convalescente, dar nu am efectuat teste serologice și depistarea anticorpilor. Acest lucru preconizează să fie efectuat mai târziu, pentru a putea compara tipul filogenetic al virusului și numărul de anticorpi în raport cu alte boli gen tuberculoza. Este posibil de realizat acest proces?”

Dr. Alessandro Marcello: „Acest proces ține de faptul cum anticorpii vor reacționa la tratamentul respectiv. Serul convalescent utilizat trebuie testat în vederea neutralizării anticorpilor din ser pentru ca organismul uman să nu se infecteze repetat”. 

Prof. Ghenadie Curocichin, șeful Catedrei de medicina de familie: „Există vreo perspectivă de implementare a proiectelor focusate pe depistarea profilului gazdă (virusului) în raport cu răspunsul clinic la sarcina virală?”

Dr. Alessandro Marcello: „Absolut. Profilul genetic al gazdei (virusului) este critic. Virusul are diferite caracteristici, în special ce ține de variația genetică a gazdei. La moment nu sunt efectuate studii  privind predispoziția genetică a acestei boli. Acum se studiază cazurile cu polimorfism înregistrate într-un sat din nordul Italiei din punct de vedere genetic, dar acestea necesită a fi cercetate un timp mai îndelungat”.

Prof. Ghenadie Curocichin: „Ar fi oportun să elaborăm un proiect comun privind cercetarea cazurilor critice existente de COVID-19”.

Dr. Alessandro Marcello: Putem examina un caz de infectare a membrilor unei familii cu forme severe ale bolii, astfel fiind mai ușor de analizat virusul în detalii. Nu pot fi comparabile cazurile din diferite țări. Numărul de îmbolnăviri și numărul deceselor este diferit de la țară la țară. De exemplu, nu există claritate în ceea ce privește situația din Germania și din nordul Europei în comparație cu cea din alte state precum Spania și Italia”. 

Conf. Alexandru Corlăteanu, șef adjunct, Departamentul Știință: „Care este opinia Dvs. privind prognosticul acestei infecții? Suntem interesați să studiem impactul infecției COVID-19 în dezvoltarea fibrozei pulmonare”.

Dr. Alessandro Marcello: „Nu sunt clinician și mare expert ca să mă pot pronunța despre complicațiile legate de afecțiunile pulmonare. De aceea, nu pot să comentez acest subiect clinic. Dar aș putea să vă creez o punte de contact cu medicii care lucrează cu pacienții”.

Conf. Olga Tagadiuc, șefa Catedrei de biochimie: „Când credeți că va apărea vaccinul împotriva COVID-19? Se vehiculează că acesta ar putea fi disponibil deja în toamnă. Care este opinia Dumneavoastră?”

Dr. Alessandro Marcello: „Sunt rezervat în ceea ce privește identificarea vaccinului contra COVID-19 pâna în toamnă. Chiar dacă sunt analizate diferite metode, se efectuează teste in vivo (se testează pe animale), oricum nu se cunoaște dacă este suficient să stimulăm reacția anticorpilor și cât ar putea dura acest proces. Nu este o sarcină ușoară pentru cercetători, totuși sperăm că până în anul 2021 vom obține acest vaccin”.  

Conf. Olga Tagadiuc: „Sunt cazuri de infectare severă cu coronavirus, dar sunt și persoane asimptomatice. Ar putea acestea din urmă să dezvolte imunitate contra virusului?”

Dr. Alessandro Marcello: „Potrivit studiilor clinice, în cel mai sumbru scenariu se presupune că majoritatea oamenilor mor în urma infecțiilor. Imunitatea o poți forma în următorii ani - este imposibil să dezvolți imunitate în câteva săptămâni”.

Conf. Elena Raevschi, șefa Departamentului Știință: „Care sunt recomandările Dvs. pentru Republica Moldova la capitolul combaterea COVID-19?”

Dr. Alessandro Marcello: „În primul rând, nu recurgeți la estimări, ci acționați prompt. A doua măsură ține de testarea a cât mai multor persoane, pentru a înțelege cum să acționați în continuare. Localizați zonele de focare, pentru a evita răspândirea infecției și a ține situația sub control. Preluați experiența altor țări, de exemplu, în nord-estul Italiei am restricționat deplasarea cetățenilor. Protejați personalul medical: medicii, asistenții medicali și infirmierele. Fiecare spital trebuie să dispună de o strategie de protecție a lucrătorilor medicali: asigurarea cu măști, cu mănuși și cu echipament corespunzător, dar și de o schemă de testare a personalului care este în contact cu pacienții infectați. Trebuie izolate azilurile de bătrâni, acolo unde există un risc major de infectare în masă”. 

Conf. Gheorghe Plăcintă, șeful Catedrei de boli infecțioase: „Care va fi evoluția răspândirii coronavirusului pe timp de vară?”

Dr. Alessandro Marcello: „Nu este demonstrat că virusul ar putea fi stopat de temperaturile înalte. Evident, va fi o descreștere a numărului de îmbolnăviri cu COVID-19, dar nu este exclus că acest virus să revină în lunile octombrie/noiembrie ale anului curent”.

Conf. Mircea Bețiu, șef al Catedrei de dermatovenerologie: „Vaccinul BCG (vaccinul contra tuberculozei) are vreun rol asupra comportamentului virusului la pacienții infectați cu COVID-19?”

Dr. Alessandro Marcello: „Nu este demonstrat științific acest fapt, pe unii îi protejează, pe alții nu. Sunt necesare cercetări ample în acest sens”.

Mariana Ulinici, asistent universitar, Catedra de microbiologie și imunologie: „Sunt testați mulți pacienți cu simptome de COVID-19, dar în cele mai multe cazuri rezultatul este unul negativ. Cât de veridice sunt testele moleculare?”

Dr. Alessandro Marcello: „Odată cu progresarea bolii, toți pacienții spitalizați cu simptome de răceală sau pneumonie, în rezultatul testării, sunt diagnosticați negativ la COVID-19, deoarece acest virus poate să se localizeze atât în tractul respirator superior, cât și în cel inferior, de aceea trebuie să fiți atenți la localizarea lui exactă în organismul uman. Efectuarea testelor rapide mereu oferă rezultate negative pentru că mostrele colectate nu sunt prelevate corect”.

Mariana Ulinici: „Cât de des ar trebui de testat personalul medical la prezența SARS-CoV-2?” 

Dr. Alessandro Marcello: „Există un protocol în fiecare spital, conform căruia se desfășoară testarea personalului medical. Astfel, se evaluează cazurile de infectare, dacă personalul medical are simptome la COVID-19, cât de des s-au expus riscului de infectare ș.a.m.d. Strategia spitalelor din Italia este următoarea: spitale destinate pentru pacienți COVID-19 și spitale destinate pacienților cu diverse boli”.

Vitalie Chiosa, asistent universitar, Catedra de neurologie nr. 2, cercetător științific în Laboratorul de neurobiologie: „Ați înregistrat cazuri de reinfectare cu COVID-19?”

Dr. Alessandro Marcello: „Reinfectare sau recidivare? Până în prezent, deocamdată nu este clar răspunsul la această întrebare, deși eu consider că este recidivare. Chiar dacă testele sunt negative, care ar fi cauza că oamenii sunt purtători ai virusului în continuare depinde, în mare parte, de sistemul imunitar al fiecăruia. Am înregistrat un  caz - un pacient, care la externare a primit rezultat negativ la COVID-19,  însă după două săptămâni, medicul care a tratat acel pacient s-a infectat de coronavirus. Astfel am ajuns la concluzia că trebuie izolați pacienții și medicii și în cazurile altor virusuri existenți în spital.  Trebuie de determinat  dacă este același virus sau ne confruntăm cu un alt tip de virus. De asemenea, urmează să examinăm profilul serologic în cazul respectiv”. 

Vitalie Chiosa: „Care este probabilitatea de reinfectare?”

Dr. Alessandro Marcello: „Trebuie să efectuăm teste rapide pentru identificarea anticorpilor. Fiecare corp uman își are nivelul său de protecție, dar cât durează această perioadă de apărare nu se cunoaște. În toate spitalele din Italia a fost implementat un protocol  în vederea screeningului nivelului de anticorpi la persoanele simptomatice și cele asimptomatice. S-a constatat că anume în cazurile asimptomatice se dezvoltă procesul de neutralizarea anticorpilor”. 

Prorectorul Groppa i-a mulțumit Dr. Alessandro Marcello pentru participare și împărtășirea opiniei și experienței sale cu membrii comunității universitare și a subliniat necesitatea continuității parteneriatului în domeniul de cercetare, în special în contextul pandemiei COVID-19. Academicianul a solicitat suportul exertului italian în pregătirea a doi tineri cercetători în domeniul virusologiei în scopul dezvoltării capacităților Laboratorului de virusologie în cadrul Universității.

În încheiere, cu un mesaj de gratitudine și apreciere în adresa dr. Alessandro Marcello a venit rectorul USMF „Nicolae Testemițanu”, profesorul Emil Ceban, care a participat la teleconferința dedicată pandemiei COVID-19 și a exprimat recunoștință cercetătorului italian pentru transferul de cunoștințe și bune practici în combaterea noului tip de coronavirus, și pentru deschiderea Domniei Sale în vederea colaborării în această direcție. În context, rectorul i-a lansat o invitație dr. Marcello de a vizita universitatea noastră.