Crearea Centrului Național de Sănătate Mintală – una dintre prioritățile iminente în dezvoltarea sistemului de sănătate în Republica Moldova 

Domeniul sănătății mintale este unul extrem de important și sensibil, dar totodată, care nu beneficiază de o atenție suficientă din partea autorităților, iar persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt stigmatizate și discriminate în societate. În viitor sănătatea mintală va deveni un domeniu și mai afectat și supus presiunilor. Prin urmare, specialiștii în sănătate mintală trebuie să fie instruiți și pregătiți pentru a face față cererii de acordare a asistenței populației. Declarația aparține rectorului Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, profesorul Emil Ceban, și a fost lansată la evenimentul de deschidere a celui de-al II-lea Congres Internațional al Societății Psihiatrilor, Narcologilor, Psihoterapeuților și Psihologilor Clinicieni din Republica Moldova. Forumul s-a desfășurat cu genericul „Sănătatea mintală într-o lume plină de provocări”, în perioada 24-26 iunie 2021.

Potrivit rectorului, în ultimii ani, USMF „Nicolae Testemițanu” a contribuit la buna pregătire și perfecționare a medicilor specialiști în domeniul sănătății mintale prin implicarea membrilor catedrelor de Psihiatrie, narcologie și psihologie medicală și de Medicină de familie în implementarea proiectului moldo-elvețian MENSANA. Au fost actualizate curricula pentru studiile superioare integrate şi de educație profesională  continuă a cadrelor medicale care lucrează în domeniul sănătății mintale, pentru a corespunde modelului comunitar de îngrijiri. Împreună cu experții internaționali, personalul științifico-didactic al Catedrei de psihiatrie, narcologie și psihologie medicală a elaborat protocoale clinice naționale și protocoale clinice standardizate pentru cele mai răspândite afecțiuni mintale, precum: depresia, anxietatea, tulburarea afectivă bipolară, schizofrenia, tulburările din spectrul autist, tulburările hiperchinetice cu deficit de atenție, demența etc. Catedra de profil a elaborat și un manual de psihiatrie bazat pe cele mai noi informații și dovezi științifice.

„Sănătatea mintală este un domeniu vast ce necesită o abordare complexă prin prisma educației medicale, psihologice și sociale. De aceea, congresul actual reunește reprezentanți ai diferitor profesii din domeniul sănătății mintale – psihiatri și psihoterapeuți, cadre științifico-didactice, cercetători și medici practicieni. În acest context, obiectivul de promovare a sănătății mintale, așa cum își propune prezentul forum, este foarte important și oportun”, a afirmat rectorul Ceban.

Tatiana Zatîc, secretar de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a informat audiența că în domeniul sănătății mintale, la nivel de țară, este implementat un program național, elaborat în baza reglementărilor europene de profil. „Acțiunile întreprinse contribuie la asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale omului și oferirea oportunităților echitabile de atingere a standardelor înalte de viață a persoanelor cu probleme de sănătate mintală, accesului la servicii sigure și calitative de sănătate mintală pentru adulți și copii pe tot parcursul vieții și incluziunea lor în comunitate”, a opinat oficialul. 

Potrivit reprezentantei de la sănătate, forumul se desfășoară „într-un moment când viața noastră s-a schimbat considerabil, ca urmare a pandemiei COVID-19. Tematica este actuală, iar schimbul de experiență între experți din țări diferite va avea un aport semnificativ în dezvoltarea continuă a profesioniștilor și creșterea calității serviciilor medicale în domeniul sănătății mintale”.

Jana Chihai, președintele Congresului, conferențiar universitar la Catedra de psihiatrie, narcologie și psihologie medicală, a menționat că bolile mintale au un impact negativ atât asupra vieții celor afectați, cât și în aspect social și economic, generând costuri serioase pentru sistemul medical, cel educațional și cel judiciar. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 450 de milioane de persoane din întreaga lume sunt afectate de probleme de sănătate mintală, tulburări de comportament și neurologice. Circa 151 de milioane de oameni suferă de depresie, numărul femeilor afectate fiind de două ori mai mare decât cel al bărbaților. 70 de milioane de oameni suferă de consum de alcool și 50 de milioane – de epilepsie. Se estimează că unul dintre patru adulți se confruntă cu probleme de sănătate mintală. S-a demonstrat că 19% dintre problemele de sănătate le constituie cele de sănătate mintală. Aceste cifre sunt îngrijorătoare și impune necesitatea aplicării unor acțiuni urgente. OMS mai estimează că, în 2030, tulburările depresive vor fi prima cauză de dizabilitate, ceea ce confirmă necesitatea construirii unui sistem adecvat de servicii care ar putea răspunde necesităților populației. 

Promovarea sănătății și stării de bine este unul dintre obiectivele globale ce formează Agenda de dezvoltare durabilă până în 2030, scopul principal fiind acoperirea cu servicii medicale la toate etapele vieții, inclusiv în domeniul sănătății mintale.

În Republica Moldova sunt înregistrate 80 de mii de persoane cu afecțiuni mintale și de comportament, 40% dintre acestea se află la evidență psihiatrică, având stabilit un grad de dizabilitate. Anume ei reprezintă cea mai vulnerabilă pătură a societății noastre.

Începând cu anul 2014, în țara noastră se desfășoară reforma serviciilor de sănătate mintală, inclusiv grație proiectului MENSANA, fiind dezvoltat un nou model de îngrijire a pacientului cu afecțiuni mintale. Acest model a fost implementat inițial în 4 raioane, ulterior fiind extins în 40 de centre comunitare de sănătate mintală, inclusiv în fiecare raion și sector al capitalei. 

„Perioada de pandemie a afectat inclusiv domeniul de sănătate mintală și a necesitat mobilizare timpurie. Astfel, am elaborat o serie de instrumente, ce au ajutat la luarea măsurilor de prevenire și intervenție în domeniul sănătății mintale. Protocolul clinic național de tratare a COVID-19 include un compartiment dedicat sănătății mintale, care  este actualizat la fiecare ediție. Au fost elaborare și efectuate algoritme de intervenții în domeniul  sănătății mintale pentru populație, precum și pentru medicii și profesioniștii din linia I, și pentru liderii echipelor în acordarea primului ajutor psihologic etc. Pandemia a adus cu sine și trecerea învățământului în regim on-line – o provocare enormă pentru elevi și părinți. În acest sens au fost elaborate 10 tutoriale video – „Școala părinților informați” – drept suport în depășirea situațiilor de criză în această perioadă dificilă”, a informat expertul în sănătate mintală.

 În final, Jana Chihai a menționat că printre prioritățile iminente de dezvoltare  a sistemului de sănătate mintală din țară sunt: fondarea Centrului Național de Sănătate Mintală, asigurarea echipelor comunitare de sănătate mintală cu specialiști,  identificarea spațiilor necesare, dezvoltarea serviciilor de reabilitare psiho-socială și crearea secțiilor specializate în spitalele raionale pentru cazurile psihiatrice acute. 

Victoria Condrat, managerul proiectului de reformare a sistemului de sănătate mintală MENSANA, a accentuat că domeniul de sănătate mintală a început, de curând, să devină o prioritate în Republica Moldova, cu toate că până la pandemie era resimțită necesitatea de a dezvolta aceste servicii. „Guvernul elvețian, prin intermediul Biroului de Cooperare al Elveției în Moldova, susține reforma serviciilor de sănătate mintală în țara noastră, iar noi trebuie să schimbăm nu doar serviciile, ci și atitudinea, modul de lucru și managementul calității”, a conchis expertul.

Congresul Internațional dedicat sănătății mintale a inclus o serie de conferințe, simpozioane și sesiuni plenare, în cadrul cărora au fost abordate subiecte ce țin de: psihofarmacologie, psihiatria adultului și a copilului, fenomenul de stigmă în sănătatea mintală, servicii comunitare, adicții, psihoterapie ș.a., precum și unele aspecte de bune practici din străinătate.  Invitați speciali la forum au fost personalități notorii din cadrul societăților internaționale de profil precum: Asociația Europeană de Psihiatrie (EPA) și cea Mondială (WPA), dar și savanți din România, Federația Rusă, Belarus, Franța, Elveția, Italia etc.