Realizările în domeniul cercetării și inovării în perioada 2020-2023

Domeniul cercetării și inovării la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” a înregistrat un nivel superior de performanță și competitivitate în perioada 2020-2023, oferind oportunități de dezvoltare durabilă instituțională. Despre acest lucru a enunțat academicianul Stanislav Groppa, prorector pentru activitatea de cercetare, în cadrul ședinței Senatului universitar din data de 22 februarie 2024.

O atenție deosebită a fost direcționată spre organizarea, modernizarea și dotarea structurilor de cercetare cu echipament și tehnologii moderne. În acest scop a fost creat Centrul de cercetare în domeniul sănătății și biomedicinei (CCDSB) – parte componentă a Institutului Național de Cercetare în Medicină și Sănătate (INCMS), care a coordonat implementarea a 27 de proiecte în cadrul Programului de Stat, precum și a altor proiecte internaționale, de transfer tehnologic ș.a.

Până în prezent a fost elaborat proiectul de reconstrucție a edificiului fostului Laborator Științific Central, unde va fi organizat CCDSB, fiind efectuată expertizarea internațională și un studiu de fezabilitate. Proiectul prevede reconstituirea și extinderea clădirii cu un nou spațiu clinic și experimental – cu laboratoare și cabinete clinice, dotate cu tehnologii moderne. În același timp, s-a decis restructurarea Centrului de cercetare în domeniul sănătății și biomedicinei, prin crearea a 5 centre de cercetare: Centrul de medicină moleculară, Centrul de medicină personalizată, Centrul de dezvoltare a medicamentului, Centrul de patologie abdominală și transplant și Centrul de sănătate a creierului. 

Această subdiviziune de cercetare urmează să găzduiască Centrul Regional al Centrului Internațional de Inginerie Genetică și Biotehnologie (ICGEB), unde cercetătorii Universității, dar și ai altor instituții, vor avea posibilitatea să colaboreze cu omologii lor internaționali. „Acest concept este esențial nu numai în procesul de internaționalizare a cercetării, dar va avea o extrapolare concretă în ajustarea curriculumurilor la standardele internaționale și integrarea în spațiul european de cercetare”, a remarcat profesorul Groppa.

Nucleul Centrului de cercetare în domeniul sănătății și biomedicinei îl vor constitui câteva structuri fundamentale: Centrul de medicină moleculară, Centrul de medicină personalizată, Biobanca, Centrul de biotehnologii în farmacie și medicină, Laboratorul de microbiologie și virusologie, Laboratorul de bioinformatică și medicină computațională și centre de activitate clinică fundamentală. Centrele de medicină moleculară și de medicină personalizată vor include laboratoarele de: Morfologie, inclusiv cel de Microscopie confocala, Biologie moleculară, Biochimie, Culturi celulare, Imunologie, Genetică, Genomică și Bioinformatică. Structurile  respective vor fi create în cadrul proiectului „Învățământul superior din Moldova” implementat de Ministerul Educației Cercetării al Republicii Moldova în perioada 2020-2025 și sunt părți integrative ale subproiectelor FORCE_Med și FORCE_Farm, în valoare totală de 4,150 mln euro, ce sunt destinate pentru fortificarea educației prin cercetare în medicină și farmacie.

„Implementarea acestor subproiecte va contribui la sporirea semnificativă a capacității de instruire și a calității educației medicale prin cercetare, la formarea medicilor și farmaciștilor de înaltă calificare pentru sistemul de sănătate. Totodată, va fi posibilă racordarea competențelor absolvenților în domeniul Sănătate la cerințele actuale ale pieței forței de muncă”, afirmă academicianul Stanislav Groppa.

În ceea ce privește fondarea Biobăncii, a fost votată în primă lectură Legea cu privire la biobancă și a fost creat softul Registrului de evidență informațională a bio-specimenelor. Respectiv, la finele anului 2022, USMF „Nicolae Testemițanu” a devenit membră a Societății Europene pentru Biobănci și Bioprezervare (ESBB). De asemenea, a fost dezvoltată baza experimentală pentru cercetări – Vivariul, fiind achiziționate animale de laborator genetic curate de linia Wistar, în cadrul unui proiect transfrontalier, și a fost obținută autorizația de funcționare a Vivariului.

Totodată, și-au reluat activitatea 4 laboratoare de cercetare: Cardiologie, ORL, Sănătatea mintală, Management și psihologie. 

În perioada 2020-2023 comunitatea științifică a participat activ la concursurile lansate pentru proiecte naționale și internaționale, ceea ce a sporit esențial vizibilitatea instituției. USMF „Nicolae Testemițanu” a participat la 3 proiecte europene Orizont 2020, fapt ce a permis integrarea în rețeaua internațională și deschiderea de noi oportunități de cooperare cu unele consorții europene formate din peste 40 de țări. Programul European COST a creat posibilități de implicare a echipelor în 12 acțiuni COST, beneficiind de mobilități academice, participări la activități de instruire și conferințe, dezvoltarea colaborărilor și pregătirea propunerilor în cadrul programului Orizont.

Este relevantă participarea Universității în proiectele multilaterale: EraNet.Plus și „Tratarea cu fagi și tehnologia zonelor umede ca strategie de intervenție pentru a preveni diseminarea rezistenței la antibiotice în apele de suprafață”/Phage treatment and wetland technology as intervention strategy to prevent dissemination of antibiotic resistance in surface waters (“PhageLand”). Republica Moldova a devenit membră al Programului de Rezistență Antimicrobiană. În acest context, USMF „Nicolae Testemițanu” în comun cu instituții din 6 țări partenere au elaborat metode specifice pentru înlăturarea patogenilor multirezistenți prin crearea de bacteriofagi specifici. Procedurile vor fi implementate în tratarea apelor la stațiile de epurare. La moment s-a reușit cartografierea în dinamică a consumului de antimicrobiene în țară.

Au fost implementate cu succes și 3 proiecte bilaterale în baza Protocolului de cooperare științifică și tehnologică dintre Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare (ANCD) și Consiliul Tehnologic de Cercetare din Turcia (TUBITAK). Ca rezultat, au fost obținute noi date despre genetica epilepsiei și particularitățile polimorfismului genetic asupra populației din Republica Moldova și Turcia, precum și noi date ce țin de dopaj, diagnostic și prevenție.

De asemenea, a fost creată o rețea regională transnațională și multidisciplinară de servicii medicale, de cercetare și de instruire în cadrul proiectului transfrontalier „Rețea transfrontalieră integrată pentru servicii avansate de sănătate în domeniul obezității, diabetului și a altor tulburări metabolice – OBDIA-NET”, implementat în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Grigore T. Popa” Iași, România, și finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene al Guvernului României. 

Au fost realizate 5 proiecte în cadrul Programului național pentru tineri cercetători și alte 2 proiecte în vederea sporirii capacității de cercetare din Republica Moldova în lupta împotriva COVID-19, în perioada de pandemie. 

Împreună cu 18 instituții partenere din nouă țări ale bazinului dunărean a fost implementat proiectul „Îmbunătățirea gestionării bolii celiace în regiunea Dunării prin creșterea gradului de conștientizare, îmbunătățirea cunoștințelor și dezvoltarea de competențe mai bune – CD SKILLS”, prin intermediul Programului Transnațional Dunărea 2014-2020. Ca rezultat, în Republica Moldova a fost creat Registrul unic al pacienților cu boală celiacă.

INCMS a monitorizat implementarea a 114 proiecte de cercetare, dintre care 66 la nivel național și 48 la nivel internațional. În opinia prorectorului Groppa, evaluarea economico-financiară a dinamicii proiectelor de cercetare pentru perioada 2020-2023 demonstrează o creștere a bugetului de circa 4 ori (de la 26,7 mln lei la 109,1 mln lei) și a numărului de proiecte de 2,3 ori (de la 51 la 114 proiecte). „Constatăm amplificarea substanțială a procesului de aplicare la proiecte atât în cadrul apelurilor naționale, cât și a celor internaționale. Astfel, se constată o sporire a numărului de aplicări (de la 5 proiecte în anul 2020 la 63 de proiecte în 2023). Acest indicator asigură sustenabilitatea educației prin cercetare la USMF „Nicolae Testemițanu”, a subliniat academicianul.

În premieră, a fost aplicată metodologia de evaluare a impactului economic al rezultatelor cercetării, aprobată în cadrul ședinței Senatului din februarie 2023. Astfel, rezultatele finale ale cercetărilor din cadrul tuturor proiectelor implementate au fost supuse autoevaluării economice, în conformitate cu 5 indicatori de performanță: relevanță, eficacitate, eficiență, impact și sustenabilitate. Rezultatele științifice competitive au ajuns să fie valorificate, conform cerințelor, în activitățile clinice, industriale, în viața socială și economică prin intermediul a 150 de obiecte de proprietate intelectuală și 80 de brevete de invenție. De asemenea, diseminarea rezultatelor proiectelor de cercetare s-a realizat prin organizarea a 70 de evenimente și publicarea a circa 800 de articole științifice în reviste naționale și internaționale, inclusiv cu factor de impact.

În domeniul ingineriei tisulare și culturi celulare s-a reușit dezvoltarea materialelor pentru transplant în diverse defecte osoase, de cartilaj și în oftalmologie, au fost elaborate proceduri de decelularizare a vaselor sangvine și de extragere a colagenului din complexul ombilico-placentar, și demonstrată adeziunea substanțelor medicamentoase pe suprafața nanoparticulelor.

Rezultate clinice relevante au fost obținute în domeniul neurobiologiei și geneticii medicale, ce reflectă particularitățile în epileptogeneză atât din punct de vedere diagnostic, cât și optimizarea managementului terapeutic. Au fost elucidate mecanismele interneuronale implicate în declanșarea crizelor epileptice, studiate elementele de remodelare a rețelelor neuronale multietajate, convoluționale și recurente; apreciate modelele dinamice de adaptare a conectivității cerebrale la nivel cortico-subcortical; elucidate mecanismele epileptogenezei în cadrul patologiilor imun mediate, precum scleroza multiplă, virale (SARS-COV-2), parazitare (neurocisticercoza); implementarea terapiei de neuromodulare a rețelelor epileptogene.

În domeniul dezvoltării medicamentului s-a reușit: elaborarea și testarea preclinică a substanțelor și extractelor din plante medicinale cu efecte curative în stomatologie, ORL și hepatologie. Formele farmaceutice obținute au ajuns până la faza pilot de producere. Totodată, a fost elaborată toată documentația analitico-normativă și preclinică.

Rezultatele științifice înregistrate în domeniul stomatologiei au contribuit la dezvoltarea de noi tehnici chirurgicale în tratamentul diferitor patologii stomatologice, investigarea multidisciplinară a patologiilor funcționale ale sistemului stomatognat, efectuarea studiilor de medicină regenerativă (celule stem, factori de creștere) în stomatologie.

În domeniul pediatriei au fost implementate noi metode de diagnostic al copiilor cu glomerulonefrita primară; a fost optimizat suportul respirator la nou-născuții prematuri; a fost cercetată afectarea cardiovasculară în artrita juvenilă idiopatică; a fost ajustat diagnosticul timpuriu şi impactul asupra calităţii vieţii la copii cu obezitate şi supraponderabilitate. 

În domeniul chirurgiei pediatrice au fost elaborate noi scheme de evaluare epidemiologică a anomaliilor congenitale și afecțiunilor dobândite la copii, au fost optimizate tehnicile de diagnostic, tratament, profilaxie și reducere a complicațiilor, dizabilităților precoce și la distanță a viitorului adult și au fost elaborate noi tehnici de tratament chirurgical.

Cercetările în domeniul morfologiei s-au axat pe abordarea problemelor de sănătate a gravidelor. Direcțiile prioritare de cercetare au vizat evaluarea formelor patologice ale placentei cu impact nefavorabil asupra evoluției sarcinii.

În domeniul urologiei și andrologiei s-au înregistrat noi date despre spermatogeneză, au fost implementate metode de intervenții microchirurgicale în azoospermie; a fost elaborat softul Registrului național al infertilității masculine;          a fost actualizată Legea privind sănătatea reproducerii; pe plan internațional a demarat colaborarea cu Academia Europeană de Andrologie, inclusiv prin participarea la două proiecte comune.

În domeniul chirurgiei reconstructive a tractului digestiv a fost elaborat un algoritm de abordare diagnostico-curativă al ficatului pe fundal de ciroză hepatică, ce permite selectarea pacienților în stadiul terminal pentru transplant hepatic de la donator viu și în moarte cerebrală.

În domeniul chirurgiei hepato-pancreato-biliare cercetările s-au axat pe patologia chirurgicală și trauma la gravide. A fost demonstrată importanța tratamentului miniinvaziv și endoscopic la pacientele gravide cu patologie chirurgicală acută.

În perioada de referință a crescut constant numărul studenților-doctoranzi: de la 366 în anul 2020 la 404 în 2023 și a conducătorilor de doctorat de la 260 la 277. Actualmente, în Consorțiul Școlii doctorale în domeniul Științe medicale sunt 277 conducători de doctorat, 404 studenți doctoranzi, 7 postdoctoranzi și 7 masteranzi. Din 404 proiecte doctorale, 128 sunt realizate în cotutelă: 81 – prin cotutelă națională, 47 – prin cotutelă internațională. În anul 2023 au fost înmatriculați la studii prin doctorat 75 de studenți-doctoranzi și abilitați cu drep de conducător de doctorat 33 de cadre științifico-didactice. Numărul de teze de doctor și doctor habilitat a crescut de la 20 (în anul 2020) până la 50, în anul 2023. Rezultatele cercetării au fost reflectate în 32 de monografii, 75 de articole cotate ISI, 277 de articole publicate în reviste internaționale recenzate și 498 de articole – în reviste naționale recenzate. În perioada 2020-2024 au fost susținute 19 teze de doctor și doctor habilitat în științe medicale, conduse în cotutelă internațională cu reprezentanți din 8 țări. 

În contextul procesului de internaționalizare a cercetării, a fost lansat un proiect integrativ de abordare și constituire a unei rețele multilaterale ce vizează: 

- colaborarea cu societăți internaționale de cercetare, cum ar fi: Asociația institutelor Leibniz din Germania, Institutul Moldova Leipzig, ICGEB‚ Fundația Merieux din Franța;

- colaborarea cu universități și centre academice, cum ar fi: Universitatea din Trieste, Italia, Universitatea din Ljubljana, Slovenia, Centrul de Cercetare și Studii Biomedicale din Riga, Letonia, Universitatea din Kaunas, Lituania, Centrul de Cercetări Medicale din Mainz, Germania, Laboratorul de Bioinformatică din SUA; 

- colaborarea cu structuri internaționale ce susțin performanța în cercetare și oferă burse de cercetare, precum: Oficiul Internațional DAAD din Germania, Agenția pentru Dezvoltare și Internaționalizare din Austria, Societatea Franceză de Cercetare, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării al României ș.a.

- colaborarea cu misiuni diplomatice în Republica Moldova: Ambasada Germaniei, SUA, Italiei, Letoniei, Lituaniei, României, Chinei ș.a.;

- crearea rețelei diasporei medicale DiaMed, reprezentată de absolvenți ai USMF „Nicolae Testemițanu” și organizarea diverselor forme de colaborare, proiect implementat în parteneriat cu Biroul Relații cu Diaspora din cadrul Guvernului Republicii Moldova și Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ Moldova). 

Perioada de referință s-a remarcat și prin semnarea acordurilor de colaborare cu mai multe instituții și centre de cercetare internaționale, ce facilitează extinderea și dezvoltarea durabilă a domeniilor prioritare de cercetare în Universitate. 

La capitolul vizibilitate științifică, pentru al 2-lea an consecutiv, USMF „Nicolae Testemițanu” se menține pe primul loc printre universitățile din țară și pe poziția 3657 la nivel global în Ranking Web of Universities (Webometrics), avansând cu 3496 de poziții la nivel mondial, comparativ cu datele din ianuarie 2020. Universitatea marchează o prezență din ce în ce mai puternică în comunitatea științifică internațională, demonstrată prin contribuții semnificative în literatura de specialitate, înregistrate în bazele de date SCOPUS, Web of Science și Dimensions. Pe lângă creșterea cantitativă, și calitatea cercetării noastre a fost recunoscută, așa cum reflectă evoluția indicelui Hirsch în SCOPUS de la 32 (în 2020) la 52 (în 2023). Acest indicator măsoară atât productivitatea, cât și impactul citărilor lucrărilor unui autor sau instituției, și este un barometru al influenței academice.

În luna aprilie 2022, USMF „Nicolae Testemițanu” a fost inclusă, în premieră, în SCImago Institutions Rankings, ce evaluează instituțiile de învățământ superior și centrele de cercetare, bazându-se pe performanța științifică și pe impactul lucrărilor publicate. „Această recunoaștere vine ca o validare a angajamentului constant al Universității spre excelență în cercetare și inovație. A fi singura instituție de învățământ superior din Republica Moldova prezentă în acest clasament nu doar că sporește reputația Universității pe plan global, dar deschide noi orizonturi pentru colaborările internaționale și pentru oportunitățile studenților și cadrelor didactice”, a punctat academicianul Groppa.

De remarcat că, pentru aprecierea și motivarea cercetătorilor, au fost instituite următoarele concursuri: Impactul activității de cercetare, Performanță în cercetare, Realizări în publicarea manualelor și Cel mai activ conducător științific. În total, au fost premiați 88 de cercetători și cadre științifico-didactice.

În premieră, în anul 2023, în cadrul USMF „Nicolae Testemițanu” a fost inițiată evaluarea integrală a tezelor de licență și a lucrărilor de absolvire a studenților și masteranzilor de la toate programele de studii.

Rezultatele cercetării în perioada 2020-2023 au fost valorificate prin obținerea a: 598 de obiecte de proprietate intelectuală, inclusiv: 81 de brevete de invenție; 99 de certificate cu drept de autor, 418 certificate de inovator, implementate în activitatea științifico-didactică și practică. În cadrul a 40 de expoziții și saloane internaționale și naționale cercetătorii noștri au obținut: 343 de medalii, inclusiv 178 de aur, 96 de argint și 69 de bronz.

„Aplicarea eficientă și dezvoltarea de mai departe a rezultatelor implementate de  INCMS va asigura: generarea continuă de cunoștințe la un grad înalt științifico-tehnologic, integrarea Universității în lanțul valoric științific regional și internațional, educația medicală prin cercetare, menținerea tradițiilor școlilor științifice autohtone, promovarea valorilor general-umane și naționale, a spiritului gândirii critice și a expresiei libere în cercetare, conform principiilor Științei Deschise, pentru binele cetățenilor și întregii comunități”, consideră Stanislav Groppa.

Prioritățile domeniului strategic Cercetare, inovare și transfer tehnologic al Universității pentru anul 2024 se centrează pe: îmbunătățirea continuă a managementului cercetării și utilizarea eficientă a infrastructurii pentru cercetare, stimularea excelenței și performanțelor instituționale în cercetare, dezvoltarea potențialului uman în cercetare, realizarea proiectelor naționale și internaționale, creșterea competitivității și vizibilității internaționale, sporirea responsabilității sociale a cercetării instituționale.

Totodată, se prevede implementarea modulului Cercetare în SIMU, și anume digitalizarea integrală a tuturor proceselor în managementul cercetării – condiție cheie pentru fortificarea sistemului de cercetare instituțională prin: eficientizarea administrării cercetării, facilitarea accesului la infrastructura cercetării, sporirea calității cercetării bazate pe principiile Științei Deschise și asigurarea monitorizării ratingului în cercetare. Va fi continuată activitatea în domeniul cooperării internaționale pe trei direcții: vizibilitate, diaspora medicală și internaționalizare. „Pe linia vizibilitate ne propunem să creștem indicatorii în baza de date SCOPUS și Hirsch cu cel puțin 10%, ceea ce va permite menținerea Universității pe prima poziție în topul universităților din țară și avansarea în clasamentele SCImago și Webometrics. Aceste două obiective vor fi atinse prin extinderea colaborărilor cu instituții de educație și cercetare din lume, inclusiv cu suportul membrilor diasporei, și implicarea Universității în proiecte guvernamentale și multilaterale”, a adăugat prorectorul.

În cadrul Școlii doctorale în domeniul Științe medicale (ȘDDȘM), în anul 2024 urmează acreditarea programului de masterat Tehnologii moleculare în sănătate de către Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare. În acest sens, în cadrul proiectului FORCE_Med are loc expertizarea programului de master de către experți naționali și internaționali.

În contextul Politicii antiplagiat, pentru anul 2024 Universitatea a achiziționat un număr de caractere suficient pentru evaluarea tuturor lucrărilor științifice necesare. În premieră, sistemul dat permite și identificarea textului scris cu aplicarea inteligenței artificiale, utilizarea căreia devine tot mai actuală.

Redacția MJHS lucrează pentru includerea în anul 2024 a publicației pe plaforma DOAJ (Directorul revistelor cu acces deschis) și este în proces de elaborare site-ul revistei. În următorii ani, redacția MJHS va activa în vederea indexării articolelor din revistă în bazele de date Web of Science și Scopus, pentru a spori vizibilitatea internațională a revistei.

Succesele în domeniul cercetării se datorează potențialului științific uman al USMF „Nicolae Testemițanu” constituit din: 14 academicieni, membri titulari și membri corespondenți ai Academiei de Științe din Moldova, 1012 cadre didactice și științifico-didactice, 281 de cercetători științifici, dintre care 38% (106) cu vârsta de până la 40 de ani, 152 de persoane cu titlul de doctor habilitat și 527 de  persoane cu titlul de doctor în științe medicale.