rector emil ceban

Rectorul Emil Ceban: „Îmi doresc ca oamenii să se simtă liberi și să-și îndeplinească obligațiile de funcție fără presiune și indicații”

Publicat: 31.12.2021

rector emil ceban

- Stimate Domnule Rector, toamna aceasta s-au împlinit doi ani de când ați venit la conducerea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Cum descrieți această primă perioadă? 

Emil Ceban: A fost dificilă și ușoară, în același timp. Acești doi ani au trecut foarte repede, dar au fost suficienți pentru a înțelege cum trebuie să procedez și să mă comport în anumite situații și unde este necesar de pus anumite accente. Ne-am confruntat cu unele probleme destul de complicate ce au necesitat eforturi suplimentare pentru a le depăși, altele încă se află în așteptare și identificăm soluții. Și aici mă refer la admiterea studenților internaționali, activitatea clinicilor stomatologice și altele. Într-adevăr, pentru mine, ultimii doi ani au fost de o intensitate mai mare, deoarece funcția de rector este complexă și implică maximă atenție și responsabilitate, mult curaj, ambiție și zeci de ore petrecute la birou – timp ce nu îl mai acorzi celor dragi. 

Funcția de manager presupune, în primul rând, o mare responsabilitate. În rolul de conducător al acestei universități prestigioase, încerc să am o abordare corectă față de fiecare angajat, să mă bazez pe principiul meritocrației și al performanței, iar în capul mesei să stea Omenia și profesionalismul.

Sigur că, la început, mi-am propus să mă manifest în toate domeniile de activitate. Am avut idei clare, numeroase proiecte pe care am dorit să le realizez, dar situația epidemiologică a înghețat multe din aspirații. Pe lângă toate acestea, din cauza pandemiei COVID-19 ce s-a abătut asupra noastră, practic s-au dublat cerințele ce stau în fața unei instituții de învățământ superior cu profil medical și farmaceutic. 

- Care sunt prioritățile în activitatea Dumneavoastră pentru următorii trei ani, în conformitate cu Planul strategic, reieșind din starea reală a lucrurilor?

- Desigur, prima ar fi crearea Spitalului Universitar. Deși nu prea avem susținerea necesară, noi vom munci în această direcție, deoarece am primit asigurări din partea partenerilor că vor face lobby în fața comisarilor europeni, pentru a beneficia de finanțare externă în realizarea acestui proiect. În lipsa unui spital universitar modern, vom fi limitați în dezvoltarea clinicilor universitare, a specialităților medicale, nu vom putea pregăti specialiști de înaltă calificare conform standardelor internaționale.

Actualmente, USMF „Nicolae Testemițanu” se află cu un pas înaintea sistemului de sănătate. Suntem o universitate modernă care oferă studentului condiții optime de instruire medicală și diverse oportunități de dezvoltare profesională și personală. Studenții însușesc abilitățile necesare pe mulaje și își dezvoltă deprinderile practice și cu ajutorul simulatoarelor performante, iar după absolvire, mergând să activeze în instituțiile medicale din țară se dezamăgesc de condițiile de muncă, de infrastructură, de utilajul din dotare. De aceea, mulți dintre ei nu se mai regăsesc în domeniu și acest fapt este regretabil. Pentru dezvoltarea continuă sistemului de sănătate și alinierea la cerințele mondiale este necesară implicarea autorităților statului. 

O altă prioritate ține de dezvoltarea Institutului Național de Cercetare în Medicină și Sănătate, care, la fel, este o necesitate stringentă. Actualmente atât medicina, cât și învățământul superior medical nu poate să se dezvolte fără cercetare, care a devenit și un criteriu de salarizare și de promovare a personalului universitar. Anterior, cercetarea era concentrată doar la Academia de Științe a Moldovei, dar acum noi încercăm să implementăm principiul educație prin cercetare, să formăm această structură de cercetare – cu laboratoare de înaltă performanță pentru toate formele de studii. Pandemia COVID-19 ne-a demonstrat că avem nevoie de mai multe laboratoare de cercetare. Un centru științific universitar trebuie să dispună de laborator de secvențiere a virusului, de genetică medicală, o biobancă – toate concentrate în Universitate. Tot în această perioadă am inițiat proiecte de cercetare cu parteneri din străinătate, altele le-am extins. Este posibil de realizat toate acestea, ținând cont că am lansat și programul de masterat științific în Tehnologii moleculare în sănătate pentru a pregăti cadre tinere pentru activitatea de cercetare în aceste laboratoare. Tineri cercetători efectuează stagii în străinătate, experți străini țin prelegeri pentru studenții noștri – viitorii medici – și treptat dezvoltăm știința modernă universitară, pe care o vom implementa și la nivel de țară. Crearea Spitalului Universitar va fi parte componentă a acestui proces, vom putea concentra aici bazele  de date comune despre pacienți, vom realiza investigații științifice, iar rezultatele vor putea fi aplicate în cercetări ample, care la rândul lor vor permite o îmbunătățire a schemelor de diagnostic, tratament și profilaxie etc.

A treia prioritate este internaționalizarea. Programele de studii trebuie să corespundă nomenclatoarelor europene pentru ca studenții noștri să fie pregătiți conform cerințelor contemporane. Primul pas în acest sens deja l-am făcut prin reducerea duratei semestrului de la 17 la 15 săptămâni, în corespundere cu programele de studii din UE. De asemenea, a fost micșorat numărul de ore la componenta umanistică, deoarece trebuie să fim competitivi, astfel încât absolvenții să se poată angaja oriunde în lume. În prezent, procesele de urbanizare și de globalizare nu ne permit să-i reținem în țară, de aceea trebuie să le oferim studii de calitate înaltă și condiții corespunzătoare, iar statul trebuie să le ofere tinerilor medici salarii decente și condiții bune de lucru, să investească în utilaje și să construiască spitale moderne. În conformitate cu prevederile Planului strategic, ținem să extindem și să diversificăm oferta educațională. 

- Ați menționat că pentru dezvoltarea instituțională continuă este nevoie de susținere din partea autorităților statului. Instabilitatea politică din ultimii ani a influențat activitatea Universității? 

- Ne-am dorit cu toții o schimbare și avem multe așteptări de la actuala guvernare. În același timp, suntem conștienți că pentru a schimba mersul lucrurilor în țara noastră  trebuie să contribuim fiecare în parte. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” are potențial uman valoros și poate oferi suport prin tot ce cunoaște mai bine, fără a avea în schimb dividende politice sau altceva. Ne dorim să fim văzuți ca o forță, o resursă eficientă în soluționarea multor probleme din țară pe segmentele: medicină, farmacie, stomatologie și sănătate publică, în general. Dorim doar să fim auziți și să fim utili în diverse domenii – educație, cercetare, asistență medicală de calitate.

- Ce alte realizări puteți enumera ca rezultat al unor decizii corecte și asumate?

- Recent a fost evaluat Sistemul de Management al Calității al Universității, au fost acreditate la nivel național programul de studii superioare de licență Sănătate publică, programul de studii de master Management în sănătate publică și programul de educație profesională continuă a cadrelor didactice în Psihopedagogie. Pe lângă programele de studii superioare de licență deja existente în: Optometrie, Asistență medicală generală, Sănătate publică și Tehnologie radiologică, recent, la ședința Senatului am aprobat inițierea programului de studii superioare de licență Fiziokinetoterapie și reabilitare și a programelor de studii de master (ciclul II) Nutriție umană,  Optometrie și științe vizuale, precum și Sănătate mintală publică. Ne dorim să deschidem specialități noi și să extindem programul de Nursing în cadrul unui parteneriat moldo-american, pentru a deveni atractivi și pentru alte state.

Am realizat multe dintre activitățile planificate, dar cel mai important este că nu am înregistrat restanțe la salarii. Am reușit să facem economii la energie, apă și gaz în perioada de izolare, când am închis căminele, unele blocuri de studii, am pus în staționare o anumită categorie de angajați. Am aplicat o metodologie clară de calculare a salariilor, la care am lucrat aproape un an și putem spune că ne-a reușit. 

Printre alte reușite ce țin de cheltuieli avem externalizarea serviciilor de salubritate (gunoiul menajer și întreținerea mașinilor speciale, combustibil) și de curățenie în cămine. Am optimizat activitatea paznicilor și a bufetelor Universității, secțiile alimentare, care erau în mare declin cu 2,5-3 milioane de lei. Marea problemă rămâne pandemia COVID-19, care ne permite realizarea activităților cu anumite restricții.

- În ultimii ani se atestă o cerere scăzută din partea absolvenților Universității pentru continuarea studiilor prin rezidențiat. Care ar fi motivele?

- Consider că motivul principal ar fi remunerarea muncii. Un medic-rezident are o bursă de studii în valoare de 1000 de lei, plus salariul de 5 mii de lei, pe când în România bursa unui rezident constituie 1500-2000 de euro, în funcție de specialitate și anul de studii, plus adaos pentru serviciile acordate conform curricula, tipul spitalului, activitate în zilele de sărbători și weekend etc.

Un alt factor este că tinerii noștri sunt bine pregătiți ca specialiști, iar cei mai buni pleacă în România. În ultimii ani această tendință ia amploare.

Condițiile de muncă, la fel, au un rol important în menținerea medicilor în funcții, în țară. Noi însă, știm că instituțiile medicale din multe centre raionale și sate sunt în stare deplorabilă. Tinerii medici, obișnuiți cu condiții decente de trai și muncă în Chișinău, în teritorii se confruntă cu lipsa utilajului performant, infrastructurii, conectării la internet și remunerarea este sub nivel. Desigur, aceasta îi descurajează. 

Este o problemă ce trebuie rezolvată sistemic, deoarece nu doar Universitatea este responsabilă de viitorul acestor tineri specialiști. Împreună cu conducerea țării și cu autoritățile publice locale trebuie să majorăm salariile, să dotăm și să construim spitale regionale și clinici moderne - să dezvoltăm sistemul de sănătate, astfel încât să devină atractiv pentru toți tinerii, în caz contrar vor pleca peste hotare și mai mulți.

- Criza din sănătatea publică a scos la iveală mai multe deficiențe ale sistemului  medical. Considerați că în această perioadă s-a accentuat rolul medicului în societate?

- Medicul ar trebui să fie mult mai stimat. În alte țări, spre exemplu, medicului i se adresează, indiferent de vârstă, cu sintagma domnul doctor, prin aceasta manifestând respect. La noi mai puțin… Chiar și în spațiul public sunt mediatizate mai mult cazuri de scandal, de conflict între medic și pacient și nu cele de succes. Spre regret, în societate primează lucrurile negative, de senzație, iar cele pozitive și rezultatele remarcabile ale specialiștilor rămân în umbră și nu sunt apreciate la justa valoare.

- Aveți o agendă zilnică foarte încărcată, care dintre activități vă aduc mai multă satisfacție?

- Încerc să primesc plăcere din toate lucrurile pe care le fac, însă întâlnirile de lucru cu studenții, medicii-rezidenți, doctoranzii și colegii îmi produc cea mai mare satisfacție. În general, iubesc oamenii…

- Care activități vă consumă și vă răpesc prea mult timp?

- Eu am crescut și m-am dezvoltat în această universitate, îmi părea că cunosc totul, dar nu este întocmai așa. Apar probleme, care necesită soluționare. Istovitoare sunt cele ce țin de procesul didactic, atunci când reușita nu corespunde cu așteptările noastre, ori disciplina nu este una corespunzătoare. Niciodată nu am pus accent pe controale, ci pe evaluarea stării lucrurilor, identificarea cauzelor și a modului prin care putem îmbunătăți situația. În al doilea rând, consider că oamenii trebuie să se simtă liberi și să-și îndeplinească obligațiile de funcție, fără presiune și indicații.

Suntem îngrijorați că pentru cele 27 de proiecte științifice naționale câștigate în cadrul Programului de Stat, nu am primit anul trecut 12.5 milioane de lei, iar anul acesta – 13 milioane. Fără resurse financiare suficiente nu poți să faci cercetare…

Încerc să mă obișnuiesc cu rolul de a deschide evenimentele, fapt care îmi produce mai multe emoții, însă apreciez evenimentul în sine – fie webinar, fie conferință – pentru aportul pe plan științific și didactic.

- Cum reușiți să îmbinați funcția de rector, care este foarte solicitantă, cu cea de profesor și de medic-urolog?

- Cu părere de rău, nu prea reușesc. Inițial, în primul an, am ținut prelegeri, aveam cursanți, efectuam și intervenții chirurgicale. La început – o dată în săptămână, apoi o dată la două saptămâni, apoi o dată în lună, ofeream și consultații, dar, într-un final, nu reușeam să îmbin eficient toate aceste activități. Într-atât de complexă este funcția de rector, încât nu-ți permite să fii omniprezent. Ca rezultat, însă, suferă colectivul catedrei, discipolii, doctoranzii și, respectiv, am mai puține publicații. Ca să vii cu o publicație bună trebuie să te inspiri, să citești mult, să monitorizezi tot ce a apărut nou, să lucrezi cu materialul primar, iar în calitatea mea de rector pot să mă ocup de aceasta doar în timpul liber sau noaptea târziu. Totuși, în perioada aceasta, împreună cu colegii am elaborat un manual de Urologie, două monografii și una e în curs de apariție.

- Cum vă încărcați bateriile și eliminați stresul?

- În cea mai mare parte, familia este locul unde găsesc liniște și armonie, care-mi dă puterea de a mă ridica și de a depăși orice obstacol. În zilele de odihnă mă recreez acasă prin muncă fizică – cosesc iarba, îngrijesc florile, curăț și sădesc pomi. La fel, și activitățile de la catedră mă inspiră și-mi oferă un mediu de lucru creativ și de inovare. La catedră avem o echipă unită cu care ne întâlnim o dată în lună și discutăm despre realizări, proiecte, planuri, analizăm rapoartele pentru congresele științifice la care participăm. Cu regret, în ultimii doi ani, nu mi-am permis să fac sport din cauza programului de lucru încărcat, dar am promis familiei că o să încep.

- Care este sursa Dumneavoastră de inspirație și motivație pentru tot ce realizați?

- Ca om, rector și medic – sursa de inspirație o găsesc în oameni, în echipa alături de care lucrez, în tineri și studenții-doctoranzi, iar familia îmi oferă susținerea și motivația de a excela și a mă dezvolta continuu atât în plan profesional, cât și personal. De fapt, activitatea cotidiană îmi oferă zilnic inspirație și premise de a realiza împreună cu membrii comunității universitare obiectivele și acțiunile propuse pentru sporirea calității învățământului superior medical, a cercetării și inovării, a asistenței medicale…, deoarece toate acestea au un impact benefic asupra sănătății oamenilor și a societății, în general.

- Dacă am putea da timpul înapoi, ați participa la concursul pentru alegerea rectorului?

- Mi-am dorit această funcție, trebuie să recunosc. Din moment ce îți cunoști bine lucrul și ai capacități de a realiza ceva, te simți în putere să răstorni munți. În calitate de rector am intrat în albie, dar undeva mă simt cu mâinile legate, uneori descurajat. Nu mă țin de acest post, consider că omul onorează funcția și nu invers. Nu pot spune că am facilități, din contra – mai multe responsabilități. La început, am avut temeri că nu voi face față cerințelor colectivului, că n-o să pot dirija unele persoane, dar acestea nu s-au adeverit, pentru că angajații au o anumită cultură datorită mediului academic. Acum mă simt liber, deoarece mecanismele de lucru aplicate în Universitate, inclusiv de către rectorii predecesori, funcționează. În ultimii doi ani am înmatriculat mai mulți studenți, lansăm programe noi, modificăm nomenclatorul specialităților pentru ca Universitatea să fie competitivă. Sunt onorat să conduc o echipă extraordinară, dar sunt lucruri care nu depind doar de noi. Sunt sigur că împreună vom realiza tot ce ne propunem. 

- La finele anului, în preajma sărbătorilor de iarnă, ce mesaj doriți să adresați comunității universitare?

- Stimați colegi, dragi tineri,

Mai întâi de toate, vreau să vă mulțumesc pentru activitate și consacrarea Dumneavoastră în realizarea misiunii Almei Mater, pentru susținere, înțelegere și răbdare. Vă apreciez și vă respect pe fiecare în parte.

Vă doresc să pășiți în Noul An cu credință și lumină în suflet. Fie ca sărbătorile de iarnă să vă aducă multă sănătate și speranță, dragoste și bunăstare în familii, noi proiecte și realizări în plan profesional și personal.

La mulți ani fericiți!

 

Interviu realizat de Silvia Ciubrei

rector emil ceban
usmf
interviu
rector
Emil Ceban
profesor
doctor habilitat în științe medicale

Preluarea informației de pe site-ul USMF „Nicolae Testemițanu” poate fi efectuată doar cu indicarea obligatorie a sursei și a linkului direct accesat pe www.usmf.md.

URMĂRIȚI-NE

Comentarii