Schimbările climatice: impactul și consecințele asupra sănătății

Un grup de experți în sănătate din țară și de peste hotare bat alarma în condițiile unor schimbări radicale ale climei la nivel global. Pentru a se face auziți de către factorii de decizie și de către populație, ei s-au întrunit la un seminar interdisciplinar cu genericul „Schimbările climatice: impactul și consecințele asupra sănătății, prevenire și adaptare”, în data de 28 noiembrie 2020. Evenimentul a fost organizat de Disciplina de igienă, Departamentul Medicină Preventivă (DMP) al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, în cadrul proiectului „Cooperare interdisciplinară și interinstituțională în domeniul sănătății umane în contextul schimbării climei” (Changements climatiques - possible convergence entre l’intérêt humain et la préservation de la planète), propus de Agenția Universitară a Francofoniei în Europa Centrală și Orientală.

Cătălina Croitoru, conferențiar universitar la Disciplina de igienă, DMP, coordonator de proiect, a accentuat relevanța subiectelor abordate, constatând că schimbarea climei reprezintă o problemă actuală pentru sistemul de sănătate, în special, și pentru societate, în general, inclusiv în contextul pandemiei COVID-19.

Profesorul Grigore Friptuleac de la aceeași subdiviziune a făcut publice datele unui raport al Consiliului Interguvernamental privind Schimbările Climatice al ONU, în care se atestă că omenirea mai are la dispoziție doar 12 ani pentru a se asigura că încălzirea globală nu depășește 1,5 grade Celsius. După acest prag, chiar și cu jumătate de grad, ar putea crește semnificativ riscul de secetă, de inundații, de călduri extreme și sărăcie pentru sute de milioane de oameni.

„Există o corelație directă între valorile ridicate sau scăzute ale temperaturii și creșterea presiunii sangvine, a vâscozității sângelui, a frecvenței cardiace sau a bronhoconstricției. Creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură se asociază cu creșterea numărului de decese și a cazurilor de îmbolnăvire”, a accentuat conferențiarul Adriana Albu, Disciplina de igienă - sănătatea mediului, Departamentul Medicină Preventivă și Interdisciplinaritate, Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa, Iași, România.

La fel, cu prezentări au venit și alți membri ai proiectului - reprezentanți ai USMF „Nicolae Testemițanu”: profesorul Ion Bahnarel, Elena Ciobanu, Disciplina de igienă; Olga Burduniuc și Greta Balan, Disciplina de microbiologie și imunologie, DMP; conferențiarii Lucia Mazur-Nicorici, Disciplina de cardiologie, Departamentul Medicină Internă; Virginia Șalaru, Catedra de medicină de familie. În discuție au fost puse următoarele subiecte: necesitatea cunoașterii fenomenului schimbării climei și instruirii în acest domeniu; încălzirea globală și schimbările climei; impactul schimbărilor climatice asupra sănătății; o provocare pentru sănătatea globală; efectul încălzirii globale asupra emergenței maladiilor infecțioase; infecțiile fungice și schimbările climatice globale; măsuri de prevenție și conduită a pacienților în caz de caniculă ș.a.   

Conform estimărilor, peste 350 de milioane de oameni ar putea fi expuși la niveluri de căldură mortală, până în anul 2050. Cu o creștere a temperaturii de 2 grade Celsius, încă 8% din populația mondială ar putea fi afectată de lipsa de apă, comparativ cu situația din prezent.  

La webinar au fost prezenți profesorul Joel Ladner, Spitalul Charles Nicolle, Rouen, Franța, și Valentina Marinescu, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială de la Universitatea din Bucureşti, România.

În total, la seminar au participat 99 de persoane atât în format off-line, cât și on-line. Pentru o diseminare mai largă, lecțiile tematice vor fi distribuite în mediul universitar.