Folosește-ți inima pentru conectare!

Folosește-ți inima pentru conectare! este îndemnul Federației Mondiale a Inimii (FMI) către fiecare membru al societății să își folosească cunoștințele, compasiunea și influența pentru a asigura o viață sănătoasă inimii sale și a celor dragi.

În urma unui studiu efectuat de FMI, bolile cardiovasculare (BCV) constituie principala cauză a mortalităţii pe întregul glob. Acestea provoacă 18,6 milioane de decese în fiecare an. La nivel mondial, în jur de 520 de milioane de persoane suferă de boli cardiovasculare și au fost afectate în mod disproporționat de COVID-19 în ultimul an. Din această cauză, aceste persoane sunt expuse unui risc sporit de a dezvolta forme grave ale bolii, fiind nevoite să se autoizoleze.

În Republica Moldova, bolile cardiovasculare se situează pe primul loc în clasamentul cauzelor de deces. Pe parcursul anului 2020,  în țara noastră, din cauza afecțiunilor aparatului cardiovascular, au decedat 22 872 de persoane, comparativ cu 21 512 decese,  în 2019.

În structura deceselor cauzate de bolile aparatului circulator predomină cardiopatia ischemică (12 566 de persoane), bolile cerebrovasculare (5006 persoane), infarctul miocardic acut (1748 de persoane) și cardiopatia hipertensivă (2615 persoane).

„Bolile cardiovasculare reprezintă o problemă comună a lumii moderne, ce ne împiedică să îmbătrânim sănătos și să avem o viață lungă”, susține profesorul universitar Valeriu Revenco, prorector pentru activitate clinică și rezidențiat la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, șef al Disciplinei de cardiologie, Departamentul Medicină Internă.

Cei mai periculoși factori de risc sunt fumatul, hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat. Pentru a preveni apariţia maladiilor cardiovasculare, profesorul Revenco vine cu unele recomandări, accentuând că este bine să ținem cont de sfaturile specialiștilor, chiar dacă nu avem predispunere genetică:

• Menţineți-vă greutatea cât mai aproape de cea normală, iar dacă fumați, faceți tot ce vă stă în putere pentru a renunța;

• Limitați consumul de alimente cu conținut scăzut de nutrienți, cum ar fi prăjiturile, chipsurile, snacksurile și alte alimente procesate. Acestea contribuie la apariția obezității - un factor important de risc pentru BCV.

• Folosiți mai multe alimente cu conținut ridicat de fibre și de nutrienți, dar care să aibă calorii puține, cum ar fi legumele, fructele și cerealele integrale.

• Reduceți din alimentație aportul de grăsimi animale saturate și de grăsimi hidrogenate, care ar putea crește atât nivelul colesterolului total, cât și pe cel al colesterolului nociv (LDL).

• Alegeți grăsimile de bună calitate din nuci și semințe (ideal să fie neprelucrate, nesărate și organice), cum ar fi migdalele, nucile, semințele de floarea-soarelui și de dovleac, care conțin acizi grași Omega 3 și vitaminele B.

• Faceți sport în mod regulat. Acest lucru ajută la menținerea în limite scăzute a colesterolului rău (LDL) și la creșterea colesterolului bun (HDL).

• Străduiți-vă să controlați nivelul de stres, modul în care vă manifestați furia și frustrările, manifestându-vă sentimentele într-un mod pașnic. Încercați să aveți lângă Dumneavoastră persoane cu care să vă înțelegeți bine și pe care vă puteți baza.

• Vizitați medicul specialist în mod regulat. Fără teste periodice, nu sunteți conștienți de riscurile la care sunteți expuşi. Screeningurile precoce periodice  vă vor ajuta să aflați de ce tratament este nevoie pentru a înlătura o posibilă condiție medicală.

• Lipsa frecventă a somnului poate duce la creșterea tensiunii arteriale. Deși simptomele nu sunt evidente, mai ales în cazul tinerilor, lipsa de somn poate duce în cele din urmă la îmbolnăvire.

Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, fiecare a doua persoană are tensiune arterială ridicată, care duce la apariția maladiilor cardiovasculare – principala cauză a deceselor din țara noastră, iar experții de la Mayo Clinic, SUA, declară că o persoană care are un indice de masă corporală de 25 sau mai mare are un risc crescut pentru  BCV.

Ziua Mondială a Inimii este marcată anual în data de 29 septembrie, sub patronajul Federaţiei Mondiale a Inimii, a Organizației Mondiale a Sănătății şi a UNESCO, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare a factorilor de risc de către populație ce duc la apariţia bolilor cardiovasculare şi de a determina o schimbare în atitudinea oamenilor de a adopta un stil de viaţă sănătos.