„O singură sănătate” a reunit experți naționali în domeniu

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova a fost gazda unei mese rotunde cu genericul Perspectiva introducerii abordării „O singură sănătate” în programul de studii universitare și postuniversitare, la care a participat un grup de experți naționali. La eveniment a participat decanul Facultății de Medicină nr. 1 Gheorghe Plăcintă, cadre didactice de la Departamentul Medicină Preventivă și reprezentanți ai Biroului Organizației Mondiale a Sănătății în țara noastră, ai Universității Agrare de Stat din Moldova, ai Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și ai Asociației de Biosiguranță și Biosecuritate din RM.

Discuțiile s-au axat pe noua abordare One Health și a fost analizată în contextul Săptămânii mondiale de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene, desfășurată în perioada 18-24 noiembrie cu scopul de a informa publicul larg despre utilizarea rațională a preparatelor antimicrobiene, conform prescripției medicale. Printre subiectele elucidate de participanți s-au evidențiat: rezistența la antimicrobiene - pericol iminent pentru sănătatea publică în secolul XXI; microorganismele multirezistente - risc biologic major la nivel global; perspectiva rezistenței la antimicrobiene în domeniul sănătății animale ș.a. 

Gheorghe Plăcintă, decanul Facultății de Medicină nr. 1 a USMF „Nicolae Testemițanu”, șeful Catedrei de boli infecțioase, a menționat în deschiderea evenimentului că managementul sanitar este un domeniu prioritar în dezvoltarea sistemului de sănătate din Republica Moldova, iar antibioticele (AB) au un rol foarte important în menținerea sănătății.

Cu regret, în ultimii ani suntem foarte îngrijorați de sporirea rezistenței la aceste preparate ce afectează nu numai oamenii, dar și animalele, de aceea trebuie să ne unim eforturile pentru a diminua acest fenomen. În timpul pandemiei de SARS-CoV-2 a crescut enorm utilizarea AB în toate țările și din acest considerent se vehiculează că impactul rezistenței la antimicrobiene va fi mult mai mare, cu mult mai grav chiar și față de consecințele asupra organismului ca urmare a infectării cu COVID-19, și sperăm că virusul va regresa odată cu apariția vaccinului, a declarat specialistul.

Conferențiarul universitar a accentuat faptul că pentru a elabora un antibiotic, timp de zeci de ani sunt efectuate cercetări și studii clinice, iar în următorii ani nu vor apărea generații noi de antibiotice, de aceea întreaga societate trebuie să conștientizeze acest lucru, iar specialiștii în domeniu să contribuie la ameliorarea situației.

Stela Gheorghiță, coordonator programe în urgențe de sănătate publică la Biroul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din Republica Moldova, prezentă la eveniment, a subliniat că atâta timp cât vom avea programe de studii complexe, acestea ne vor permite ulterior să beneficiem de specialiști calificați, servicii calitative de asistență medicală și protocoale actualizate. „OMS califică fenomenul de rezistență antimicrobiană prin prisma fortificării sistemului de sănătate cu abordarea fiecărui component al acestuia, pentru că utilizarea imprudentă și masivă a AB la nivel de asistență medicală primară, spre exemplu, în caz de rinite și tuse, a căror tratament nu necesită administrarea acestor preparate, conduc la probleme ulterioare de sănătate. Tot aici ne referim și la asistența medicală spitalicească. În această situație, experții din sfera sănătății publice trebuie să vină cu instrumente sigure de supraveghere a fenomenului, iar consumul de AB trebuie să fie monitorizat de instituțiile abilitate la nivel de stat. Rezistența antimicrobiană este o problemă ce ne vizează pe fiecare dintre noi, în general”, a concluzionat expertul. 

Reprezentantul OMS a explicat că instituția pe care o reprezintă a realizat recent un studiu privind întrebuințarea antibioticelor în ultimele șapte zile, fiind chestionate persoane din nouă țări, inclusiv din Republica Moldova. Raportul demonstrează o tendință de utilizare sporită a AB pentru prevenirea virusului și în mai puține cazuri pentru tratarea complicațiilor severe legate de COVID-19: 79-96% dintre utilizatori nefiind infectați cu COVID-19 și 0-8% - cu manifestări clinice severe cu COVID-19.

Despre conceptul One Health se discută de mai mulți ani la nivel mondial, iar de ceva timp și în țara noastră. Este foarte important ca în rezultatul acestui eveniment să avem mai multe inițiative ce ar facilita dezvoltarea programului de studii universitar și postuniversitar, a accentuat Olga Burduniuc, reprezentant al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

„Informarea în masă a populației este cea mai bună acțiune când vine vorba de utilizarea antibioticelor sau în aceste momente când ne confruntăm cu pandemia COVID-19. Actorii acestor acțiuni trebuie să fie doar medicii, cei care sunt parte a sistemului de sănătate. Recomandarea noastră e ca medicii să se implice în acest sens, dacă ne dorim ca cifrele enunțate mai sus să fie în descreștere”, a declarat profesorul Nicolae Starciuc de la Universitatea Agrară de Stat din Moldova, care a vorbit despre rezistența la antimicrobiene în cazul animalelor.

La final, experții au concluzionat că elaborarea unor noi programe și strategii de formare a specialiștilor, inclusiv în domeniul medical, este indispensabilă, de aceea s-a decis de a veni cu solicitări către instituțiile de învățământ pentru inițierea unui dialog referitor la elaborarea curriculumului pentru noul concept „O singură sănătate”, ce urmează să fie introdus în programul de studii universitar și postuniversitar.