„Sănătatea mintală pentru toți: dezvoltăm reziliența și servicii de calitate”

Peste 30 de speakeri naționali și internaționali au participat la conferința Sănătatea mintală pentru toți: dezvoltăm reziliența și servicii de calitate, organizată de Catedra de sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, în colaborare cu Societatea Psihiatrilor, Narcologilor, Psihoterapeuților și Psihologilor Clinicieni din Republica Moldova. 

Manifestarea științifică s-a desfășurat în perioada 24-26 noiembrie 2022 și a reunit experți din România, SUA, Germania, Israel, Ungaria, Olanda, Ucraina, India, Bulgaria, Elveția, Belgia, Marea Britanie și Republica Moldova.

La inaugurarea conferinței, rectorul Universității, profesorul Emil Ceban, a declarat că: „această conferință reprezintă o platformă favorabilă pentru a împărtăși noi idei, experiențe de cercetare și practici privind sănătatea mintală, la nivel local și internațional. Sănătatea mintală este un domeniu de referință cu specificul său la diferite etape de vârstă – copilărie, adolescență și maturitate. În ultima perioadă, aceasta este puternic influențată de condițiile de viață, de pandemie, de crizele sociale, economice, politice și de alt gen, ce generează noi probleme și subiecte de studii pentru medicii de profil și savanți”. Rectorul a subliniat că, în scopul racordării la cerințele contemporane, USMF „Nicolae Testemițanu” a reorganizat Catedra de psihiatrie în Catedra de sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie. Această schimbare marchează alinierea la tendințele internaționale în domeniul sănătății mintale și concomitent, confirmă angajamentul Universității de a pregăti specialiști în sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie.

De asemenea, rectorul a menționat despre noul program de studii de master – Sănătate mintală publică, lansat în acest an.  „Programul, cu durata de doi ani, este axat pe formarea medicilor calificați și a cercetătorilor în acest domeniu în vederea conlucrării și implementării politicilor naționale și serviciilor de sănătate mintală, precum și a dezvoltării cercetărilor științifice. Însă subiectul sănătății mintale preocupă nu doar comunitatea științifică și  specialiștii în domeniu. Pentru fiecare dintre noi, sănătatea mintală este prioritară”, a conchis profesorul Ceban.

Jana Chihai, șefa Catedrei de sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie, a subliniat faptul că această conferință se adresează schimbărilor din ultima perioadă și aspectelor majore din sănătatea mintală în toată complexitatea ei la noi în țară și în străinătate. „În contextul mondial actual de criză, îndemnul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în 2022 este de a face sănătatea mintală și bunăstarea pentru toți o prioritate globală. Potrivit datelor OMS, după aproape trei ani, izolarea socială, frica de boală și de moarte și circumstanțele socio-economice tensionate asociate cu pandemia COVID-19 au contribuit la o creștere estimată la 25% a depresiei și anxietății la nivel global. La acestea s-au adăugat războiul din Ucraina și criza umanitară, ce au condus la recesiune, tulburări politice, probleme ale lanțului de aprovizionare, criza energetică și inflație. Aceste circumstanțe nefavorabile ne constrâng tot mai mult în crearea resurselor general accesibile și serviciilor de calitate în domeniul sănătății mintale pentru dezvoltarea rezilienței și eliminarea stigmei și discriminării în sănătatea mintală”, a afirmat Jana Chihai.

Maura Reap, consultant al OMS în domeniul sănătății mintale de 20 de ani, care activează în SUA și are o experiență de activitate de trei ani în România, a accentuat că: „Războiul din Ucraina m-a adus din nou aici, în această zonă, unde voi aborda sănătatea mintală și asistența psihosocială în cazuri de urgență, ca și în cazul războiului din Ucraina, unde impactul este major. Numărul victimelor crește, familiile strămutate sunt profund afectate, iar infrastrucura este distrusă, circa 7,8 milioane de ucraineni au refugiat în Europa, iar 96 de mii – în Moldova. Stresul adițional pentru refugiați este legat de adaptarea la noile condiții. Anxietatea, stresul acut, abuzul de substanțe, depresia, tulburările bipolare, alte afecțiuni ce denotă probleme psihologice sunt foarte frecvente. Ne străduim să susținem populația în aceste condiții și să restabilim serviciile specializate, în conlucrare cu autoritățile, pentru a face față situației, a consolida sistemul de sănătate, dar și răspunsul fiecărui individ în parte la situația de criză”.

Subiectele abordate în cadrul conferinței s-au referit la: intervențiile de sănătate mintală în situații de criză, servicii și activități bazate pe recuperare și multidisciplinaritate, psihiatria la toate etapele de vârstă, psihofarmacologia, intervenții psihoterapeutice, adictologie ș.a.